Obiceiul Cetei de feciori dateaza din mosi-stramosi si reprezinta cel mai cunoscut obicei din Tara Fagarasului. Ceata este compusa din aproximativ 7 pana la 12 tineri care aleg o gazda, unde se aduna pentru prima data pe 6 decembrie, in ziua de Sfantul Nicolae, cand se stabileste ce functie va detine fiecare fecior. Conducatorul cetei este vataful mare (in unele sate din zona Fagarasului, acesta se mai numeste si jude sau vatav). Acesta are dreptul sa ia decizii la care care toti ceilalti trebuie sa se supuna. Ceilalti membri ai cetei sunt: vataful mic, crasmarul, casierul, stegarul si apoi restul cetasilor. Crasmarul se ocupa cu gestiunea bauturilor, casierul, cu plata muzicantilor si cu strangerea darurilor primite in urma colindatului, iar stegarul pazeste steagul, cel mai de pret obiect al cetei.
Steagul cetasilor este confectionat din doua basmale colorate, prinse de un bat lung de 1-2 metri, infasurat cu bete, avand la varf o cruce, decorat cu panglici, flori artificiale si clopotei. Steagul este omniprezent la toate activitatile cetei: la colindat, la joc si la gazda.
Activitatea de colindat a cetei se desfasoara in Ajunul Craciunului: insotita de lautari, ceata de feciori colinda intreg satul, incepand cu gazda, preotul si primarul.
Despre ceata de feciori cel mai bine vorbeste sociologul Traian Herseni in 1932: Ceata intra in curte si vatavul striga: Jupanul al doilea etc. – pana ajung la crasmar si colcer. Apoi vatavul deschide usa spunand: Lasa-ne in casa, jupane gazda,/C-afara ploua de varsa,/Stresinile pica,/Bune haine strica, si cand a ajuns la masa, incepe Nasterea (tropar). La masa, se asaza vatavul cu jupanii, de o parte, si stegarul cu domnii, de cealalta parte, stegarul asezandu-se langa vatav. Se canta pe doua partide la colinde, jupanii si domnii. Unde-i lasa, se canta intai Nasterea, dupa care urmeaza joc. Fac un joc, doua.
Joaca numai o parte din feciori, ceilalti stau jos la masa. De obicei, primii patru in grad stau la masa. Dupa joc se spune o colinda dupa cum are copii, baiat sau fata, sau n-are copii. Se intreaba pe cine sa colinde. Unde e mort sau e jale in casa, se canta O, ce veste minunata (textul cunoscut). Cand da bani, colinda mai multe. Mai fac un joc dupa a doua colinda si vatavul se scoala in picioare si multumeste: Ho, ho, ho, ficiori, luati in nume de bine de la jupanu gazda ca ne-a cinstit foarte frumos – rosteste vatavul. Ceata zice in cor: Hei, foarte frumos multamim de cinste si omenie. De unde o golit, Dumnezeu sa implineasca cu miile si sutele. Dau apoi mana cu gazda, iau darurile si pleaca. Se mai incepe colindatul si de la portita, rostind Lasa-ne etc. sau la usa, incepand colinda fara sa mai faca apelul. Se da colac, carne si 10-20 de lei in casa, darurile se asaza pe masa. Scot din sat pana in 7.000 lei.
Iata si una din colinde, adresata fetelor: Ia Mario (X) veadra-n brate/Si mi-o pleaca prin gradina,/Prin gradina la fantana./Fantana o fost docolita/Tot cu vineti porumbei,/Dar nu-s vineti porumbei,/Ca sunt petitorii ei./Pe feresti ca si-or venira/Si la grau si-or ciugulira./Dar tu, fiico, draga maichii,/Intra-n casa, sterne masa/Si pe masa grau revarsa/Si pe grau colac de grau./Iar Maria (X) cea frumoasa/Las-sa-mi fie sanatoasa. Dupa care se scoala cu totii in picioare si striga: Traiasca Maria la multi ani!, si Maria vine de dau mana cu ea.
In prima zi a sarbatorii Nasterii Domnului, cetasii merg la biserica imbracati in costum national, unde ii colinda pe credinciosii veniti la slujba. Feciorii si fetele din ceata, in prima zi a sarbatorii, scot jocul la caminul cultural. Acolo merg toti satenii si petrec alaturi de cetasi. „Jocul“ se tine in toate cele trei zile de Craciun, pe 2 ianuarie, de Boboteaza si de Sfantul Ion. Ceata se „desface” dupa Boboteaza, pe 7 ianuarie. (Simona Ursu)
{yoogallery src=[/images/stories/Dacicool/Romania_Mea/Povesti_de_viata/Traditii_de_sarbatori_din_Fagaras/2]}