Este convenabil pentru orgoliul multor oameni cu preocupari spirituale sa aiba parerea despre ei insisi ca sunt oameni buni. Daca a fi bun inseamna a trai slujind Binele obiectiv, acela care nu depinde de dorintele mele personale sau de neputintele mele, atunci pot face din „parerea” ca sunt bun o stradanie care sa imi indrume mereu sufletul spre a fi mai treaz si mai deschis catre ce este Binele in sine, dincolo de interesele mele personale.
Bunatatea este insotita de blandete si de nepartinire si ea se cunoaste dupa roadele ei. Deseori, parerea despre noi insine ca suntem buni este de fapt o amagire care ne astupa judecata obiectiva si ne face sa traim in autoiluzionari. Totusi, cand ne aflam in multumirea de sine si in haloul presupusei noastre bunatati, avem doua solutii. Mai intai este util sa privim in jur catre cei care ne inconjoara in viata de zi cu zi. Ei sunt oglinda noastra cea mai fidela. Oricat de greu ne poate parea acceptarea acestui fapt in momente mai dificile, lumea din jur este intr-adevar oglinda noastra. Ceea ce ne supara sau ceea ce pare rau in lume sunt neputinta noastra si supararea noastra.
Cand cineva ne uraste si ne doare, atunci ne simtim ura noastra proprie sau propriul orgoliu ranit. Cand cineva este neintelegator, ne intalnim tot cu neintelegerea noastra personala. Trebuie doar sa constientizam ca nimic nu ni se intampla fara sa faca parte din Sensul pe care Divinitatea l-a dat lumii si ca toate situatiile cu care ne intalnim, bune sau rele, ne apartin in totalitate. Ele sunt oglinzile noastre, sunt lectiile noastre, suntem noi insine in vointa si in faptele oamenilor pe care ii intalnim.
Dupa ce am privit in jur si am incercat sa acceptam ca totul ne apartine si totul ne reflecta, putem sa ne mai punem o intrebare: exista pe lumea asta vreun om care ne deranjeaza, vreun om pe care nu il putem suporta sau ale carui conceptii despre viata nu le putem intelege si aprecia? Atunci sigur putem face pasi mari catre obiectivitate si putem intelege ca bunatatea nu poate sa fie o iluzie in care ne imbracam neputintele, ci un proces real de transformare continua, un drum pe care pasim invatand la fiecare pas, din fiecare greseala.
Oamenii buni nu se pot supara cand sunt neindreptatiti, caci ei inteleg cauza nedreptatii ce li se face din neputinta sau neintelegere, si nu te poti supara pe ceva ce intelegi cu adevarat. Poti doar sa reactionezi din orgoliu si atunci te vei supara. Oamenii buni pot sa inteleaga de ce sunt uneori loviti sau de ce altii nu ii pot iubi. Atunci nu pot sa se supere pe cine nu poate ierta sau nu poate iubi.
Trebuie sa ii iubesti pe cei care nu se pot bucura in spirit de binefacerea iertarii sau de cea a iubirii. Omul bun intelege si atunci tot ce parea rau este preschimbat in jurul lui.
Sa deschidem ochii si sa facem din bunatate un tel si o stradanie permanenta, si nu o iluzie cu care sa ne desfatam orgoliul si sa ne ascundem neputintele!
Poti fi mai bun numai daca tu ca individ te straduiesti sa ai un comportament civilizat si uman, in acelasi timp, in relatiile interpersonale. Poti fi mai bun la locul de munca daca, zilnic, te perfectionezi si te straduiesti ca munca ta sa fie de calitate si sa gasesti solutii care sa contribuie la cresterea nivelului calitativ al activitatii pe care o indeplinesti. Poti fi mai bun intr-o activitate care reprezinta o pasiune, fie ca este sport, arta, cultura, si aici poti avea impliniri care iti pot umple sufletul de bucurie.
Poti fi mai bun, in general, printr-o transformare a vorbelor in fapte si cred ca, pe fiecare dintre noi, folosirea cu grija a timpului, care este ireversibil, poate sa ne situeze pe o pozitie de persoana responsabila, si atunci apreciereade catre familie, colegi, prieteni, cunostinte, vecini etc. poate fi pozitiva.
Putem fi mai buni daca nu trecem nepasatori pe langa oamenii care se afla in nevoie sau care, ca si in cazul intrebarilor puse prin TPU, esti dispus sa-ti sacrifici timpul pentru a te pune in slujba celor ce doresc o indrumare si esti dispus sa dai sfatul pe care il cauta, si acest lucru se realizeaza Pro bono, adica gratuit, ceea ce nu este un lucru de neglijat.
Romanii chiar au calitatile sufletesti si intelectuale pentru a deveni mai buni, insa la ora actuala foarte multi se zbat cu greutatile zilnice, asa ca au cam uitat sa se mai uite in jurul lor. Ar trebui sa luam exemplu de solidaritate de la oamenii satelor noastre, care inca mai pastreaza traditiile si comunica mai mult intre ei decat noi, orasenii.
Invatand mai mult, devenim mai buni pentru ca intelegem mult mai multe lucruri decat cei cu o instructie scolara redusa, de aceea ar trebui sa luptam mai mult cu abandonul scolar, care determina mentinerea unui nivel scazut al instructiei scolare, care are urmari viitoare la integrarea in viata si societate.
Cred ca s-ar putea scrie o carte despre cum sa devenim mai buni, dar cred ca important este sa gandim pozitiv, sa avem incredere in fortele proprii, sa stim cand am gresit si sa recunoastem deschis acest lucru, sa abandonam egoismul si gandirea egocentrica, sa iubim valorile traditionale ale natiunii romane, sa abandonam ura, mania si invidia, care ne secatuiesc de energia necesara, pentru a putea sa ne transformam ideile, gandurile in fapte.
Putem deveni mai buni si daca zilnic ne face o evaluare a modului cum ne-am comportat, cum am lucrat, daca am gresit, unde anume si apoi sa lasam constiinta sa se pronunte asupra a tot ce este de facut pentru ca ziua urmatoare sa fim mai buni, mai performanti, mai umani, mai intelegatori. Poti fi mai bun daca prin actiunile tale nu faci rau nimanui, deoarece democratia este inteleasa inca in mod gresit, unii oameni apreciaza ca, daca este democratie, pot sa faca absolut orice, ori acest concept este in totalitate gresit. As incheia cu un proverb popular, care spune: Asa sa te comporti in viata pentru a lasa loc de Buna ziua. (Ancuta Maxim, Foto: Stock.XCHNG)
