Daca ar trebui sa spunem in cateva cuvinte, atunci Transfagarasanul (DN 7C) este doar drumul care traverseaza Muntii Fagaras (cei mai inalti munti ai Romaniei – Vf. Moldoveanu – 2.544 metri) si uneste Muntenia de Ardeal. Dar, de fapt, Transfagarasanul este mai mult de atat. Este drumul care ajunge o altitudine de 2.042 de metri in Caldarea Glaciara Balea. Are doua benzi care se intind pe o lungime de 92 de kilometri. Din cauza nenumaratelor serpentine cu masina, viteza medie este de cel mult 40 km la ora. Apoi, pe intregul traseu sunt construite 27 de viaducte si poduri si cel mai lung tunel de la Capra la Balea Lac, de 887 de metri, care strabate Muntele Paltinul. Aerisirea tunelului se face natural, datorita curentilor de aer extrem de puternici. Banda de circulatie prin tunelul neiluminat are doar 6 metri latime si un trotuar de un metru latime.
Soseaua Transfagarasan
Pentru cei care doresc sa se „aventureze” pe Transfagarasan este recomandat sa o faca din sud spre nord. Cea mai celebra sosea a Romaniei incepe in judetul Arges, in localitatea Arefu (la kilometrul 61 al DN7C ) si se termina in judetul Sibiu, langa localitatea Cartisoara (la intersectia cu DN1).
Peisajul este mirific, iar diferentele de nivel si serpentinele se constituie intr-o provocare atat pentru masini, cat si pentru soferi. Din pacate, din cauza conditiilor meteorologice, in fiecare an, Transfagarasanul este deschis doar cateva luni pe an, incepand din iulie si pana in octombrie.
Cele mai importante puncte de atractie turistica sunt Lacul si Barajul Vidraru, care este unul dintre cele mai mari din Europa, apoi Cetatea Poenari (construita pe vremea lui Vlad Tepes), Lacul glaciar Balea si Cascada Balea.
Cum s-a construit
Transfagarasanul a fost construit intre 1970 si 1974. Poate ca o sumara prezentare in cifre este dificil de urmarit, dar pentru cei care au rabdarea sa o citeasca merita spus ca la realizarea celor 92 de kilometri de sosea s-au dislocat circa 3 milioane de tone de roca, s-au facut 830 de lucrari transversale si 290.000 de metri cubi de zidarie. Pentru realizarea tunelului Capra – Balea au fost excavati peste 41.000 de metri cubi de roca. De asemenea, s-au folosit 20 tone de dinamita, 3.573 tone de ciment, 89 tone de otel beton, 24.000 de ancore, 129 tone de plase sudate, 14.200 metri patrati de cofraje, 1.750 metri liniari de tuburi de beton, 4.100 metri liniari de teava, 50 tone de confectii metalice, 6.900 metri cubi de nisip, 6.000 metri cubi de pietris, 3.000 tone de cribluri si 740 de lampi de iluminat.
Dintre cei care au lucrat la construirea Transfagarasanului, pensionari in acest moment, unii mai povestesc cu cate sacrificii s-a facut soseaua care urca la cer. Inainte nu se putea trece muntii nici macar cu calul. Dar se spune ca, la un moment dat, Nicolae Ceausescu, cand inca nu era presedinte al Romaniei, a trecut prin comuna Arefu si i-a venit ideea ca trebuie facuta o sosea care sa taie muntii. In timpul lucrarilor, exact ca si la Vidraru, au murit multi oameni. Din pacate, documentele nu au pastrat pentru istorie aceste cifre. Dar cei care au supravietuit spun ca este vorba de sute de jertfe omenesti. Multi dintre cei care au murit nici macar n-au mai fost gasiti prin prapastiile in care au cazut. Se spune ca, la construirea tunelului, minerii care se ocupau cu montarea explozibilului se tineau unii de altii, cate 20–30, ca sa nu fie luati de vijelie si aruncati in prapastie.
Superb… asa cum spun toti de aici care au trecut pentru prima oara pe aceste meleaguri, dar si cei care au mai fost de nenumarate ori. Si eu am fost pentru prima oara anul trecut, in prima jumatate a lunii septembrie. Putin spus frumos, e ceva mirific, este un dar al lui Dumnezeu lasat acestui neam romanesc, este o zestre lasata de inaintasii nostri care au faurit acest drum. Datoria noastra este sa pastram acest dar si aceasta zestre pentru generatiile viitoare si sa-i invatam pe copiii si nepotii nostri sa pastreze toate aceste minuni ale naturii si fauriri ale inaintasilor nostri. Romanul trebuie sa se trezeasca odata din somnul asta bolnav si sa ia initiativa, pentru ca treburile sa mearga bine in tara asta, daca nu, inseamna ca ne meritam soarta. Dar speranta moare ultima…
Daca ai trait o viata si nu ai vazut Transfagarasanul, ai trait degeaba! Incerc sa va descriu cum a fost acolo, dar, imi pare rau, nu pot! Ar trebui sa am Dex-ul in cap ca sa pot face asta. Totusi pot sa va spun ca este ceva de vis, ceva incredibil, ceva ce nu gasesti nicaieri in lumea asta! Este adevarat ca exista si riscuri pe acest traseu, dar dorinta de a-l vedea invinge toate temerile, toata frica si astfel te poti bucura de niste peisaje parca vrajite de cineva (de Dumnezeu, spun eu). Am traversat Transfagarasanul de doua ori si deja ma cheama inapoi, e ciudat, simt ca ma cheama inapoi sa-l vad din nou. Va recomand sa mergeti sa vedeti acest loc miraculos si extraordinar de frumos, nu stiti ce pierdeti daca nu o faceti! Sa umblati deasupra norilor si sa vedeti norii sub voi este mai mult decat minunat! Multumesc Domnului pentru creatia Lui, multumesc celor care au ajutat la crearea traseului si multumesc fratelui meu pentru ca m-a dus in cel mai frumos loc din Romania, si probabil din toata lumea! Avem o tara atat de frumoasa, dar din pacate nu stim sa apreciem, nu stim sa exploatam. Poate ca sansa economiei din Romania este turismul! Oricum, sunt mandru ca traiesc in aceasta tara! (Mario-Emanuel)
