Frumusetea? Cum ar spune mama, frumos e ce ii place lui, nu ce e frumos. In cazul acesta, cum ar putea sa ma ajute frumusetea in relatiile cu ceilalti, daca, automat, EU ii spun frumusete, deci e frumos pentru MINE si nu pentru ei?
Intr-o lume cruda, in care fiecare isi urmareste scopul si doar, doar de-ar mai obtine ceva pentru sine, am invatat inca de la o varsta frageda sa ajung unde vreau, unde trebuie si unde e locul meu, fara a-i rani prea mult pe altii. Astfel, am invatat sa ma folosesc de ceea de mi-a dat Dumnezeu, adica frumusetea, universala de aceasta data, de femeie. Stiu toate doamnele, de altfel, secretul frumusetii: un dispozitiv pentru regenerarea ochilor, ca sa arati ca dupa 8 ore dormite (e lucru bine stiut ca femeile abia apuca sa doarma cateva ore pe noapte), un fond de ten bun care sa-ti uniformizeze tenul, un rimel super magnific, un ruj hidratant, dar nu foarte tipator, in fine, tot ce trebuie pentru un machiaj perfect si cat mai natural. Si punctul forte: niste pantofi fini, stilati, cu toc inalt, care sa-ne ofere siguranta si curaj pentru a ne invinge timiditatea si a merge exact unde ne este locul: in varf!
Nu am avut prea multa experienta cu job-urile, dar, pana acum, aceste secrete si, bineinteles, atuul ca sunt o femeie frumoasa m-au ajutat in cariera. Nu pentru ca nu as fi fost capabila sa ma descurc doar cu intelectul, dar este evident ca o femeie frumoasa are mult mai multe sanse la un interviu decat una urata.
Ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a inzestrat cu frumusetea mea, care nu e mereu cine stie ce, dar este, si multumesc tuturor firmelor de cosmetice care ma ajuta sa raman asa!
Iata si niste fotografii cu mine, ca sa las la aprecierea dumneavoastra daca frumusetea mea este doar din punctul meu de vedere sau daca a avut motive serioase sa ma ajute pana acum in viata! (Alex)
{yoogallery src=[/images/stories/Dacicool/Romania_Mea/Povesti_de_viata/Frumusetea_din_punctul_meu_de_vedere/1]}
