Din cifrele pe care statisticile le prezinta, s-ar parea ca situatia din Romania este una fericita; astfel, iata ca 99% din copiii dati disparuti sunt gasiti de catre politie. Ramane totusi acel 1%.. acei copii care dispar miraculos si nu-i mai vede nimeni niciodata. Te cuprind fiori reci numai cand te gandesti ce se intampla in sufletul unui copil atunci cand firul vietii ii este tragic modificat, atunci cand se trezeste brusc printre niste straini si nu stie ce cauta el acolo. Te intrebi daca striga dupa mama sa, apoi gandurile devin atat de crude, incat refuzi sa te mai gandesti si te intorci la graficul de mai sus, rasufli usurat, spunandu-ti ca, din fericire, 99% din ei sunt gasiti si adusi la familiile lor.
Cu toate acestea, aruncandu-ti privirea pe statisticile copiilor disparuti fara urma, realizezi ca acesta este un fenomen; nu este foarte des intalnit, dar este totusi un fenomen care modifica sau chiar curma vieti in mod tragic. Exista asociatii care au inca in lucru cazuri de copii disparuti inca din 1973… si atunci, inevitabil, te intrebi: oare acei copii, acele fetite disparute din fata casei, cu tot cu jucarii, or fi acum in viata? Cine i-o fi luat si de ce? Ce determina un adult sa comita o astfel de fapta care, dincolo de lege, sfideaza normalitatea, sfideaza sentimentul de familie, calca in picioare insasi viata unui copil?
Ce poate fi in mintea si sufletul unui parinte care este pus in aceasta situatie? Cum ii sunt zilele cand nu stie nimic despre copilul sau? Sunt intrebari la care se pot face doar supozitii, pentru ca nimeni nu isi doreste de fapt sa traiasca aceste drame pe propria piele.
Poate ca noi, parintii, ar trebui sa fim suficienti de informati asupra pericolelor care pot conduce la o astfel de situatie tragica. La ora actuala, 75% dintre copiii cu varste destul de fragede stiu sa foloseasca internetul, isi posteaza poze pe forumuri si se expun astfel, fara sa stie, unor riscuri enorme. Din pacate, internetul a devenit un adevarat catalog de prezentare pentru pedofili si alti oameni pe care intentiile malefice i-au transformat in monstri. Noua, parintilor, ne revine sarcina de a comunica cu copilul nostru, de a ni-l apropia suficient de mult, incat sa ne devina cel mai bun prieten.
Exista numeroase campanii care se realizeaza in scoli si in gradinite, campanii prin care copiii sunt informati asupra pericolelor la care se expun atunci cand folosesc retelele de socializare sau atunci cand se imprietenesc cu persoane straine. Iar daca 99% arata ca situatia este sub control, raman 1% despre care nu ai cum sa nu te intrebi: Ce li s-a intamplat? Politia incepe cautarile imediat ce parintii fac apelul de rigoare, dar, daca minorul nu este gasit in primele 48 de ore de la disparitie, sansele de a-l gasi teafar scad din ce in ce mai mult.
Acestea fiind datele, te intrebi, ca parinte, cum sa faci sa nu gresesti? Cum sa faci ca tie sa nu ti se intample? Se stie ca, dupa revolutia din ’89, libertatea a deschis larg usa pedofililor din intreaga lume sa intre in tara noastra. De atunci, disparitiile au fost tot mai dese si mai misterioase, cazurile de copii abuzati sexual s-au inmultit. Acum exista numeroase asociatii care vin in sprijinul informarii copilului, dar si a parintilor asupra sigurantei, pentru ca ce poate fi mai important pentru un parinte decat sa isi stie copilul in siguranta? N-as vrea sa va intreb daca stiti unde este copilul dumneavoastra… asa ca in reclama, ci mai degraba as vrea sa va intreb daca stiti ce face copilul dumneavoastra pe internet. (Rodica Puscasu, Foto: Stock.XCHNG)
