A inceput scoala cu emotii, sperante si bucuria revederii. Prima zi de scoala, grupuri de copii raspanditi prin toata curtea scolii, un domn director vorbeste la microfon, nu pot sa nu observ ca nu-l asculta nimeni, poate doar clasele pregatitoare si I-a, care-s singurele ce stau partial grupate, in apropierea prezidiului. Oare am idei invechite daca spun ca pe vremea mea erau incolonate toate clasele, iar parintii stateau in spatele fiecareia, nu amestecati printre copii?
Dar nici nu s-a incheiat bine marea deschidere, ca se si anunta sedinta cu parintii. De ce oare chiar pentru a doua zi, nu e greu de priceput. In scoala unde invata copilul meu este obligativitatea, introdusa de director, ca sala fiecarei clase sa se schimbe anual, astfel incat, la inceputul fiecarui an, te poti trezi cu surprize. Ca doar asa domnul director cu pricina aranjeaza toata scoala, mutand o clasa cu parinti mai saritori, dupa alta cu parinti care sustin ca invatamantul este gratuit sau invers. Asa ca… va inchipuiti cate discutii au fost la sedinta!
Ilegal sau nu, fondul clasei si fondul scolii exista. Ce s-a schimbat, daca nu le mai spunem fonduri, ci le spunem donatie, contributie sau sponsorizare? Cu fondul clasei mai e cum mai e, ca-l strange comitetul de parinti si exista transparenta, dar cu fondul scolii? Cati dintre parinti stiu ce se face cu acei bani? Primeste cineva chitanta? Si, daca nu e obligatoriu, atunci de ce directorul atrage atentia cadrului didactic asupra numarului de parinti de la clasa sa care au cotizat?
Citeam despre ministrul educatiei ca vrea sa legalizeze aceste fonduri. O sa putem sa mai spunem ca invatamantul este gratuit in Romania? (Oana-Nicoleta Rosu, Foto: Stock.XCHNG)
