Calendarul scolarului este programa ce trebuie parcursa intr-un an de studiu. Conform deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei, s-a scos din calendarul elevului ora de religie, acesta putand fi studiata doar pe baza de cerere. Copilul, in opinia unora, nu trebuie neaparat sa stie de Dumnezeu, de sfinti si de suflet, nu-i foloseste in mod deosebit trairea duhovniceasca. Societatea nu recomanda un stil de viata ortodox. El trebuie sa invete lucruri mai importante, care sa-l ajute sa devina performant si pregatit pentu o societate orientata evident doar spre cele materiale. Cele spirituale nu mai au loc in sufletele noastre. Desi viata noastra graviteaza in jurul creatorului sau, ne incapatanam cu inversunare sa demonstram contrariul.
Pai, daca nu mai e loc pentru Dumnezeu, va propun un EXERCITIU IMAGINAR: sa scoatem toti sfintii si toate sarbatorile din calendar! Sa spunem ca renuntam la sarbatori precum Paste, Craciun, Rusalii etc. Sa dam inapoi statului zilele libere, deoarece noi ne-am laicizat peste masura si oricum nu mai respectam caracterul religios al zile, am uitat de ziua Domnului si de cinstea care i se cuvine.
Le-ati spus copiilor ca din 2015 nu mai studiaza religia, ca pe o materie fireasca. Cum ar fi sa le spuneti ca Iisus nu se mai naste, ca nu mai mergem la colindat si mosul nu mai vine?! Spuneti-le ca in 2015 nu vom mai avea Craciun, ca oamenii rai l-au furat, l-au cenzurat. Sau, ma rog, cine vrea Craciun sa faca o cerere scrisa.
Mai toate sarbatorile au intai de toate un caracter religios. Il au in centru pe Iisus Hristos care s-a nascut, a patimit, s-a ingropat si a inviat pentru noi. Dar noi nu mai tinem cont de El si atunci va intreb: de ce tot tam-tamul acesta cu Craciunul? De ce Mos Nicolae? De ce zile onomastice? Constantin, Nicolae, Ion, Vasile pot fi niste simple nume. Au fost candva niste sfinti care se numeau astfel si care savarseau minuni, dar ce treaba mai avem noi cu sfintii? Vorba romanului: mortii cu mortii, vii cu vii.
De ce ne sunam si ne face urari de ziua numelui, din moment ce noi am pierdut orice conexiune cu sfantul din calendar?
De ce taiem un miel si punem oua rosii pe masa in ziua de Paste si le ciocnim cu traditionalul Hristos a inviat! cand pentru multi dintre noi El nici nu a existat?
Nu ar fi mai eficient sa nu mai pierdem vremea si sa muncim, sa strangem bani, sa agonisim pentru ziua de maine, poimaine sau poate pentru Black Friday? Da, intr-adevar o zi pe care putem sa o pastram. Ma intreb de ce s-o numi vinerea neagra?
O fi neagra pentru ca reflecta lacomia, goliciunea si goana din noi si pentru ca sufletul se intuneca inconjurat de atatea si atatea obiecte mai mult sau mai putin utile, dar cumparate la reducere?
Putem sa mai pastram si Halloween. Nu-i o sarbatoare religioasa, iar invocarea strigoilor si a vrajitoarelor se pare ca ne place si ca ne face bine, ne stimuleaza salbaticia. La urma urmei tine doar o noapte, nu-i pierdere mare de timp.
Pentru cei indragostiti, colectionari de inimioare rosii si trandafiri criogenati, am insa o veste proasta. Noi nu mai auzim inima noastra si nu mai avem timp de ea. Valentine’s Day nu poate ramane in calendar. Valentin a fost un sfant, un protector al indragostitilor, deci… jos cu el! Si pe cei mici sa-i taxam. Mos Nicolae nu mai vine, prin urmare nu mai lustruiti de zor, ghetutele. Nici macar ziua Recunostintei nu o putem imprumuta de la americani. Noi nu avem de ce sa fim recunoscatori, nu avem cui, din moment ce toate ne apartin si in toate e doar meritul nostru.
Nici Revelionul nu ar mai avea sens dupa parerea mea. Numaram obsesiv anii inainte si dupa Hristos. Sunt sigura ca aceasta ordonare in functie de Hristos enerveaza pe multi. Ne raportam la El pentru plasarea oricarui eveniment in istorie. De peste 2000 de ani, omenirea tot vrea sa-l omoare, iar El se tot naste cu fiecare Craciun si inviaza cu fiecare Paste.
Sau poate ca ar fi totusi bine sa pastram Revelionul. Sa tinem o evidenta a distantei fata de Hristos. Sa stim cat ne-am indepartat, poate stiindu-se mai departe, unii se vor simti mai liberi…
Romane drag, fara sarbatori si sfinti ai avea mai mult timp sa faci ceea ce-ti place cu adevarat. Ai putea totusi sa sarbatoresti ziua de nastere. Si ziua in care s-a nascut copilul tau, nu ca dar de la Dumnezeu, ci in ebrubeta din laborator, el, impreuna cu ceilalti doi, patru sau poate cinci frati ai sai. Si chiar ar trebui sa o sarbatoresti, deoarece el a avut noroc. El, embrionul norocos, a fost implantat in pantecele mamei tale si s-a nascut, ceilalti frati ai sai au ajuns crema de maini.
SA NE TREZIM, ZIC! Oameni buni, treziti-va! Sa fim putin atenti in jur, pana nu ramanem pe masa doar cu dovleacul ranjit de Halloween. Fara sarbatori si sfinti, calendarul ar fi o simpla insiruire de numere, iar viata noastra ar fi o insiruire de zile, saptamani, luni de munca si agoniseala, fara semnificatie.
Avem sarbatori frumoase, sfinti dragi si placuti atat copiilor cat si noua celor mari, avem atatea traditii si obiceiuri frumoase. Imaginati-va cat de tristi si de saraci am fi fara aceste motive de bucurie, cat de goale ar fi sufletele, casele si mesele noastre. Sa ne statornicim in bucurie, in loc sa ne indepartam de ea. Hristos ne invita sa iubim, sa daruim si sa traim in comuniune, ajutandu-ne si sprijinindu-ne unii pe alti. Ne cheama sa fim frati si sa ne impartasim cu totii din ospatul credintei si al bucuriei. La multi ani si sarbatori binecuvantate tuturor! (Bianca Ierchan, Foto: freeimages.com)
