Numele Anei Bathory, sora principelui Gabriel Bathory al Transilvaniei, a fost asociat cu magia neagra si cu practica imbaierii in sange de fecioare cu scopul de a-si pastra vesnic tineretea. Profesorul Vladimir Bogosavlievici a citit mai multe despre acest caz care a facut valva in epoca si a ajuns pana in fata justitiei. Elisabeta Bathory avea o verisoara, Ana, care a locuit in casa din Piata Unirii nr. 27. Se spunea ca si ea avea aceste obiceiuri de a ucide tinere slujnice, de a se imbaia in sangele lor. De asemenea, a fost pusa sub oprobriul public din cauza vrajitoriilor pe care le facea. A fost acuzata in epoca ca si-a ucis primul sot si multe altele, dar se pare ca acuzatiile erau lipsite de temei. Adevarata cauza era bogatia ei: dupa toate procesele care i s-au intentat, averea i-a fost confiscata si bineinteles ca a intrat in posesia principelui Gabriel Bethlen (ca in timpul sau, la inceput de secol XVII, au avut loc aceste procese de vrajitorie), spune Vladimir Bogosavlievici.
Intr-adevar, numai in secolul al XVII-lea s-au desfasurat la Cluj 19 procese de vrajitoare. Verdictul putea fi arderea pe rug (care se petrecea undeva pe Calea Baciului), decapitare sau spanzurare (executii care aveau loc in Piata Unirii), acestea fiind spectacole atroce foarte gustate de multime. Practicile vrajitoresti erau populare in epoca, desi erau sanctionate drastic de Biserica si stat, adauga istoricul Ovidiu Moldovan.
In Evul Mediu intunecat, trupurile vrajitoarelor erau expuse public dupa executie in fata Turnului Croitorilor in Cluj, pe o strada care purta tocmai de aceea numele de Aleea Vrajitoarelor. Printesa Ana Bathory, supranumita femeia vampir, nu a ajuns pana la executie, fiind protejata de rangul nobiliar. Dar in anul 1621 a fost exilata din Transilvania pentru faptele sale si i s-a confiscat intreaga avere.
Sursa: Antena Satelor
