Exponent al mostenirii arhitecturale lasate in zona Banatului de catre familia nobiliara aromana Mocioni, ansamblul din Capalnas vorbeste si astazi despre bunastarea si importanta acestei mari familii. Palatul, element-cheie compozitional al intregului ansamblu, este unul dintre primele proiecte ale arhitectului vienez Otto Wagner. Proiectata cu eleganta, dupa modelul Micului Trianon din Versailles, cladirea palatului este pusa in evidenta de parcul dendrologic inconjurator si este deservita de diferitele anexe, constituind astfel ansamblul Mocioni din Capalnas, unul dintre cele mai remarcabile ansambluri nobiliare de secol XIX din spatiul extraurban romanesc.
Aflata in inima parcului de 8 ha, impunatoarea silueta a palatului se remarca din spatiul public ca fiind capul de perspectiva al aparatului de acces – o frumoasa alee marginita cu copaci. Marcand prima etapa de creatie a lui Otto Wagner – cea premergatoare perioadei proiectelor in stil Secession ce vor consacra opera arhitectului vienez -, Palatul Mocioni este construit intr-un spirit clasicizant, de factura eclectica, fiind inspirat de modelul Micului Trianon din Versailles. Volumul cladirii este gandit intr-o maniera caracteristica epocii si spatiului de dezvoltare a acestui program arhitectural, fiind compact si impunator, insa nu lipsit de gratie. Atributele arhitecturale ale palatului sunt tipic clasice – axialitate, simetrie, ritm, registre, ierarhizare -, fiind utilizate pentru a vorbi despre statutul nobiliar al proprietarilor.
Logica constructiva interioara a palatului are in centrul schemei functionale sala bibliotecii, ce gazduia una dintre cele mai valoroase biblioteci private ale Imperiului Austro-Ungar. Aceasta sala este amplasata in centrul de greutate al planului nivelului de calcare al constructiei si este acoperita, la nivelul etajului si al sarpantei, cu doua luminatoare suprapuse, ce ii garanteaza necesarul de lumina naturala. La parter, biblioteca este precedata, inspre accesul principal, de un salon de onoare, iar inspre accesul dinspre parc, de nodul de circulatie verticala, dominata de o scara impresionanta. La etaj, deasupra salii bibliotecii si in jurul primului luminator, se dezvolta o cursiva, ce deserveste diversele saloane perimetrale.
Din punctul de vedere al tratarii interiorului, se observa o atentie deosebita acordata acestuia. Astfel se remarca jocul de culori al finisajelor, calitatea materialelor folosite, bogatia elementelor decorative si subtilitatea plastica a accesoriilor. Cele cateva corpuri de iluminat, mobilierul din lemn masiv si semineele ce inca se mai conserva, atesta imaginea somptuoasa a locuirii nobiliare din epoca sa de apogeu.
Parcul, accesoriu indispensabil al locuirii nobiliare extraurbane moderne, este amenajat in jurul palatului, atat cu rolul de a pune in evidenta palatul ca obiect arhitectural dominant, cat si pentru a completa functia de loisir a acestor ansambluri. Parcul dendrologic al familiei Mocioni din Capalnas este compus din articularea ingenioasa a doua zone cu caracter peisagistic distinct. Prima, o gradina semipublica de factura neoclasica, armonizata cu stilul arhitectural al palatului, este dezvoltata in imediata apropiere a acestuia si este constituita din doua curti de onoare ce preced accesele principale in constructie, plantate cu arbori de esenta rara.
A doua zona, cu caracter privat si proiectata intr-un stil romantic, prezinta o vegetatie abundenta, alei sinuoase si un parau amenajat si se afla departe de spatiul public, unde gazduieste monumentele funerare ale familiei Teleki. (Sursa: monumenteuitate.org)
