De cand eram copil m-am dat in vant dupa fructe. In special mere as fi mancat oricate, iar citricile erau pentru mine un adevarat regal. Majoritatea copiilor plangeau dupa bomboane sau prajituri. Tot ce era dulce, pentru ei era delicios. pentru mine – dimpotriva. Ma saturam repede de dulciuri care de la un punct mi se pareau chiar… inecacioase. In schimb, acrituri, mere padurete, agrise sau chiar lamai, pe care le mancam ca atare, toate acestea reprezentau pentru mine adevarate delicatese de care nu ma saturam niciodata. Mult mai tarziu, am facut legatura cu o diferenta majora dintre mine si ei. In timp ce ei erau mai mereu raciti, se mai vaitau de o sinuzita sau nu mai reuseau sa scape de tuse, eu nu am stiut niciodata ce inseamna sa fii racit, sa faci gripa sau sau sa te doara gatul. Nu o sa credeti, dar noi oamenii, la fel precum majoritatea primatelor, dar si unele pasari sau pesti, suntem victima unui accident genetic. Pe scurt, ne lipseste o gena esentiala pentru a fi capabili sa producem gulonolactona oxidaza, o enzima fara de care nu poate fi fabricat acidul ascorbic, adica vitamina C. Producerea acestuia are loc la majoritatea reptilelor si pasarilor in rinichi sau in ficat, in cazul unor mamifere si pasari cantatoare prin transformarea glucozei. Supravietuirea noastra si a celorlalte specii care au pierdut aceasta enzima a fost posibila doar datorita faptului ca acidul ascorbic este prezent din abundenta intr-o serie intreaga de surse alimentare, precum fructele. In cazul unei diete lipsite de aceste alimente moartea survine in mod implacabil dupa nu foarte mult timp in urma aparitiei scorbutului. Astazi exista si vitamina C industriala, sintetizata pentru prima data, in 1933, de catre Sir Walter Norman Haworth si Sir Edmund Hirst, dar si, independent, de Tadeus Reichstein. Dar chiar daca pentru chimisti vitamina C sintetizata in laborator ar fi echivalenta celei prezente in fructe pentru mine ea nu are acelasi efect!
Este important de stiut ca trebuie sa ne bucuram de un aport zilnic de vitamina C, pentru ca organismul nostru nu poate realiza un depozit, astfel ca vitamina C se epuizeaza rapid. Chiar daca se recomanda un aport zilnic de doar 50 de miligrame de acid ascorbic pe zi pentru copii si de 100 pentru adulti, necesarul poate fi chiar mult mai mare deoarece in diferite situatii, precum efortul sau stresul excesiv, consumul de acid ascorbic poate creste foarte mult, iar dozele de pana la 1.000 de miligrame pe zi nu au nici un fel de contraindicatii.
In primul rand, vitamina C reprezinta un excelent antioxidant, apoi joaca un rol esential in sintetizarea carnitinei ce asigura transferul energiei in mitocondriile celulelor. Dar ea este neceara si sintezei dopaminei, noradrenalinei si adrenalinei, de ea depinzand buna functionare a sistemului nervos si a glandelor suprarenale. Iar vitamina C nu ne asigura doar buna functionare a organismului si prin aceasta sanatatea si, mai mult decat atat, dreptul la viata, ci – in egala masura – dreptul la frumusete, pentru ca ea este indispensabila si in procesul de producere a colagenului in tesutul conjunctiv. Fibrele de colagen sunt prezente in intreg organismul, asigurandu-i structura ferma si flexibila si, in particular, jucand un rol esential in calitatea si aspectul pielii, asigurandu-i supletea, elasticitatea si aspectul tineresc. Dar tesuturile cu cel mai ridicat continut de vitamina C sunt glandele suprarenale, timusul, glanda pituitara, corpusul luteum si retina, urmate apoi de creier, splina, plamani, testicule, sistemul limfatic, ficat, tiroida, mucoasa intestinului subtire, pancreas, rinichi si glande salivare.
Din pacate, mancarea gatita ne aduce un aport foarte scazut de vitamina C, deoarece aceasta vitamina este distrusa la temperatura de fierbere a apei si, in acelasi timp, fiind hidrosolubila, ea trece destul de repede in apa de gatit. Spre deosebire de ceea ce se crede, nu lamaile sunt cele mai bogate in vitamina C, ele avand doar 40 de miligrame de vitamina C la 100 de grame, ci catina, care se poate lauda cu 2.500 de miligrame si macesele – cu 2.000, coacazele avand si ele 200 de miligrame. Lamaile sunt comparabile cu conopida, spanacul sau varza verde cruda si, in egala masura, cu ficatul de vitel crud, cu scoicile crude sau codul prajit care se incadreaza si ele intre 25 si 40 de miligrame la 100 de grame. Rosiile, ananasul, strugurii, prunele si caisele se pot lauda si ele cu un continut excelent de 10 miligrame, in timp ce marul si piersica poseda un continut de 6-7 miligrame, iar merele padurete – 8 miligrame, la fel ca avocado, morcovul putand avea chiar si 9 miligrame la 100 de grame. Astfel, nu-mi ramane decat sa va dau un sfat sincer desprins din propria mea experienta. Mancati cat mai multe fructe si legume crude si va veti bucura de o sanatate de fier si de un aspect tonic si tineresc demn de a fi invidiat! (Foto: Stock.XCHNG)
