Romania, o tara de care suntem mai mult sau mai putin indragostiti. O tara cu doua lumi care pe vremuri erau mult diferite intre ele: satul si orasul. Orasul, un mediu artificial creat anume pentru ceea ce se definea ca dezvoltare industriala si avant cultural. Satul, leaganul originar al celor plecati la oras sau al parintilor lor, locul unde timpul inca era netulburat si curgea in felul lui, unde natura inca facea casa buna cu oamenii.
Daca oamenii de la sat s-au mai schimbat, si s-au schimbat, nu ar fi rau sa aruncam o privire si sa vedem ce s-a modificat in lumea satului nostru in ultimele zeci de ani. Si, poate, sa ne gandim daca nu cumva ar fi strecurate lucruri care sunt mai putin potrivite structurii noastre originale.
Cum ceea ce are dimensiuni mai mari atrage si atentia, ne e greu sa nu observam multitudinea de retele electrice care garnisesc aproape fiecare sat. Daca e sa consideram dupa aparenta, cu greu le-am putea asemana cu niste bijuterii ale civilizatiei, pentru ca, vai, impresia vizuala nu e chiar placuta! Dar ceea ce poate fi vazut se opreste aici. Iar ceea ce nu poate fi vazut e greu de patruns.
Daca ne plimbam prin anumite sate in perioada de primavara – vara, e posibil sa dam cu ochii de un soi de stropitoare de dimensiuni uriase, tot minune a industrializarii, de data asta aplicata in agricultura. „Stropitoarea” e folosita in lupta cam nedreapta cu insectele daunatoare, care nu pare a fi de la egal la egal pentru ca nu se stropeste cu apa, ci … cu otrava! Si, daca otrava ar ajunge doar pe insectele daunatoare, tot ar fi ceva… Dar se simte un miros ciudat, tare cred ca ajunge mai departe, prin aer, poate si in plamanii nostri, si in apa din fantana, in sol, pe plante. Dar mai bine sa nu ne gandim prea mult.
Obositi, poate ca nu ar fi rau sa tragem undeva. Unde gasim, vreo casa, acoperis sa aiba. Poate avem noroc si gasim una unde nu s-au folosit alte minuni ale chimiei: otravuri pentru insectele nedorite din gospodarie si pentru soareci (sau naftalina – impotriva moliilor). Folosite sistematic, pot ajunge usor sub podele si cred ca le mai gasim si dupa cateva zeci de ani! Daca mai e si cald si se volatilizeaza, tare imi e ca o sa visez ca sunt pe o plantatie pomicola sau livada unde se produc merele artificiale – multe, mari si aratoase! Unde sunt soarecii curati de altadata? Chiar daca erau multi, malaiul si graul ajungeau mai intotdeauna si pentru noi. Unde este satul cu parintii sanatosi si parca tineri pana la adanci batraneti…? (Coca Gherghescu)
{yoogallery src=[/images/stories/Dacicool/Romania_Mea/Articole/Satul_de_demult_o_amintire/1]}