Dimineata, tatal meu cheama un cioban sa taie mielul, eu intre timp „primenesc casa”. Exact asa se spune pe la noi! Si consta in ultimele retusuri ale curateniei, schimbat paturile si mai ales pus in toate vazele din casa viorele si narcise inflorite pentru a vesti primavara.
Apoi purced la bucatarit. Pun la fiert pentru bors, pentru drob. Baietii aduna marar si usturoi verde, iar intr-un ceaun special pregatesc ouale pentru vopsit si incondeiat. La mine in zona se incondeiaza cu frunze, se fixeaza frunza cu un ciorap dres si se fierbe in vopsea colorata. Majoritatea oualor se fac rosii, insa pentru impact fac si cateva diferite (albastre, verzi, galbene). In ultimii ani, copilul foloseste un Kit pentru ornat, asa ca de baza este culoarea galbena (sa-l parafrazez pe Toparceanu: parca sunt ouate de un cozonac), asadar ouale pe care eu le impart sunt unicate.
Pe seara, tot satul se umple cu un miros de tamaie si-mi aminteste ca e timpul pentru a merge la cimitir. Iau jar din soba, pun cateva graunte de tamaie, pregatesc lumanarile si merg la mormantul mamei sa il tamaiez. Daca nu bate vantul, cand mergem la biserica pentru Inviere cimitirul este luminat de multitudinea de lumanari.
Luam Lumina si o ducem la mormant.
Dimineata cine se trezeste primul pregateste apa pentru spalat fata (un vas in apa caruia punem un banut si un ou rosu), iar cel ce se spala ultimul primeste banutul. Eu pregatesc pentru impartit cozonac, pasca si oua, aprind toate lumanarile, trec vasul cu tamaie pe deasupra, spunand cuvintele invatate din batrani si numele de botez a tuturor celor care nu mai sunt. Prima data se da de pomana in casa, apoi se merge la rude.
Cam aste e tot…
Sper ca Invierea v-a gasit cu sufletul usor si plin de pace! (Nicoleta Constantinescu)
