Anul acesta, in 15 august, se implinesc 300 de ani de la martirajul domnitorului Constantin Brancoveanu, a celor patru fii ai sai si a sfetnicului sau, Ianache Vacarescu. Toti au preferat o moarte de martir decat sa abjure de la dreapta credinta si au fost canonizati de Sfantul Sinod in sedinta din 20 iunie 1992, cand s-a hotarat ca de acum inainte si pana la sfarsitul veacurilor, binecredinciosul voievod Constantin Brancoveanu, impreuna cu fiii sai, Constantin, Stefan, Radu si Matei, si cu sfetnicul Ianache, sa fie cinstiti cu sfintii, in ceata martirilor Ortodoxiei, pomenindu-i cu slujbe si cantari de lauda in ziua de 16 august, fiind inscrisi in sinaxar, cartile de cult, precum si in calendarul Bisericii noastre.
In sedinta din 29 octombrie 2013, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a declarat anul 2014 An omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii si al Sfintei Impartasanii) si An comemorativ al Sfintilor Martiri Brancoveni. In acest context, la solicitarea Patriarhiei Romane, in perioada 12-15 mai, mormantul a fost expertizat arheologic, identificate osemintele, evidentiindu-se urma decapitarii, atat pe vertebra sectionata, cat si pe mandibula, dar si urma sulitei cu care capul lui Brancoveanu a fost purtat prin multime. Ramasitele trupesti vor fi mutate acum intr-o racla de argint aurit.
Pe 21 mai, de Sfintii Imparati Constantin si Elena, hramul Catedralei Patriarhale, moastele Sfantului Martir Brancoveanu vor fi scoase pentru prima data spre venerare publica. In cadrul acestui eveniment, cel mai spectaculos eveniment religios al anului, va avea loc o procesiune similara celei de acum 80 de ani, condusa atunci de patriarhul Miron Cristea. Deja de dimineata, de la ora 7.00, moastele vor fi asezate in baldachinul de pe Dealul Patriarhiei, iar la ora 15.00 va avea loc procesiunea, moastele fiind duse, pe un traseu similar celui din 21 mai 1934, la Biserica Sfantul Gheorghe cel Nou, una dintre cele mai reprezentative ctitorii brancovenesti, sfintita in anul 1707, unde sfantul martir al poporului nostru a fost inmormantat de catre sotia sa in anul 1720, incalcand interdictia sultanului Ahmed al III-lea.
Pe o candela asezata deasupra mormantului sau, sotia sa a lasat scris: Aceasta candela, ce s-au dat la Sveti Gheorghie cel Nou, lumineaza unde odihnesc oasele fericitului Domn Costandin Brancoveanu Basarab Voievod. Procesiunea va trece pe la Biserica Domnita Balasa, ctitoria fiicei lui Constantin Brancoveanu, si pe locul fostei Academii Domnesti Sfantul Sava, actuala zona a parcarii de la Universitate, unde a fost prima institutie de invatamant superior a romanilor, a carei constructie a fost inceputa de predecesorul lui Constantin Brancovenu, Serban Cantacuzino. Apoi pana in 16 august, cand sunt praznuiti Sfintii Martiri Brancoveni si va fi resfintita Biserica Sfantul Gheorghe cel Nou, moastele vor zabovi in mai multe ctitorii ale mareului voievod.
Intr-o perioada bantuita de atata dezbinare si ura, in care prea multi risca sa piarda dreapta credinta, dar si respectul datorat istoriei si inaintasilor nostri, in care respectul fata de sine insusi, de parinti si de tara risca sa nu mai valoreze nici macar cativa galbeni, exemplul Sfintilor Martiri Brancoveni poate fi mai important ca oricand. Pentru a nu abjura de la dreapta credinta, Constantin Brancoveanu nu numai ca a preferat sa moara, dar a suportat si supliciul de a asista la martirajul fiilor lui. Si, inca mai mult, i-a incurajat pe acestia ca nu cumva sa cedeze si sa abjure. Reluand marturiile martorilor oculari, Gheorghe Sincai ne relateaza: Odata cu Brancovanul au pierit cei patru feciori ai lui, carora el le-a grait astfel in ora mortii: Iata, toate avutiile si orice am avut am pierdut! Sa nu ne pierdem incai sufletele… Stati tare si barbateste, dragii mei! Sa nu bagati seama de moarte. Priviti la Hristos, mantuitorul nostru, cate a rabdat pentru noi si cu ce moarte de ocara a murit. Credeti tare intru aceasta si nu va miscati, nici va clintiti din credinta voastra pentru viata si lumea aceasta….
Iar marele domnitor nu a fost doar un mare martir, ci si un mare ziditor. Atat de dreapta credinta, cat si de sfinte lacasuri, precum si de arta si cultura. Mare diplomat si mandru de a fi roman, de a fi urmas al basarabilor, a facut enorm pentru sustinerea credintei stramosesti nu numai in Tara Romaneasca, dar in egala masura in Transilvania si Moldova. La mai putin de o suta de ani de la unirea infaptuita de Mihai Viteazul si la mai bine de un veac si jumatate inainte de unirea lui Cuza, iata ca un alt mare voievod, dar si unul dintre marii martiri ai crestinatatii milita pentru unitatea de credinta si de limba a poporului roman. Inainte de a ne huli singuri, poate este bine sa mai privim in urma la marii nostri inaintasi pe care prea lesne avem astazi tendinta de a-i nesocoti, de a-i ignora, pentru ca unii sa-si permita sa-i desconsidere de-a dreptul.
Anul Marilor Martiri Brancoveni este un moment de exceptie in care avem sansa sa ne regasim istoria, traditiile si marile valori ale inaintasilor. Este un moment in care e cazul sa ne reamintim de martirii nostri, canonizati sau nu, ce si-au dat viata pentru dreapta credinta si pentru viitorul neamului lor. Este momentul sa ne readucem aminte de ei, de mostenirea ce ne-au lasat-o si sa ne mai gandim o data la drumul ce il avem in fata.
Iata de ce Dacic Cool va propune ca in aceasta perioada fiecare dintre noi sa caute in amintirile propriei familii precum si in „memoria” hrisoavelor si a bibliotecilor si sa rememoram impreuna acele momente de exceptie pe care inaintasii nostri le-au inscris in istoria noastra mai mult sau, prea adesea, mai putin cunoscuta. In acest spirit, Dacic Cool va invita sa ne trimiteti amintirile si gandurile voastre legate de amintiri si fapte ce ar fi pacat sa ramana uitate. Sa incercam sa punem impreuna aceste pagini ale anilor si veacurilor trecute, caci si daca noi, romanii, nu avem prea multi sfinti trecuti in calendar, avem extrem de multi martiri si oameni de omenie, de la calugari, preoti, la oameni de cultura sau simpli tarani ce ne fac cinste prin dreapta lor credinta si prin profunda omenie cu care si-au dus o viata adesea prea greu incercata.
Sa ne punem amintirile impreuna, redesteptandu-ne dreapta credinta si bucuria de a fi romani! Acesta este cel mai important omagiu pe care il putem aduce mareului martir, caci Brancoveanu nu a ales martiriul din orgoliu, pentru a deveni exemplar, ci din profunda smerenie, dragoste si respect pentru neamul sau. Daca vrem sa-i cinstim jertfa, este cazul sa ne luam ragazul de a cunoaste si a intelege mai bine valorile si traditiile, credinta pentru care el s-a jertfit. De aceea, va propunem sa facem anul acesta, impreuna, acest exercitiu de aducere aminte. Dacic Cool va premia in final contributiile cele mai apreciate de dumeavoastra. Premiile vor fi insa o placuta surpriza la sfarsitul acestei perioade comemorative si nu vom vorbi despre ele acum, caci intregul demers ar trebui sa reusim sa-l construim din piosenie, respect si consideratie in fata marilor inaintasi si din efortul sincer de a regasi valorile pentru care ei au trait, au luptat si au murit. (Cecilia Caragea, Foto: Wikipedia)
