In toate bisericile ortodoxe, preotii fac agheasma (apa sfintita), cu care „boteaza” apele, oamenii, animalele si casele. Traditia ortodoxa cere ca acum sa se manance piftie si grau fiert si sa se bea vin rosu. Fiind frig in aceasta perioada a anului, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de: „Gerul Bobotezei” . O traditie este ca in zonele unde este apa, preotul locului respectiv arunca crucea facuta din lemn, sfintita, in aceasta, iar tinerii curajosi trebuie sa o gaseasca. Cel care o gaseste o pastreaza, iar aceasta ii aduce sanatate, bucurii. De asemenea, agheasma are puteri tamaduitoare si nu se strica niciodata. Alte traditii spun ca fetele de maritat isi viseaza ursitul in aceasta zi, dar si in urmatoarele sapte nu se spala rufe, nu se dau bani cu imprumut. Sarbatoarea marcheaza sfarsitul sarbatorilor dedicate Craciunului si Anului Nou. (Gabriela Rotaru, Foto: Wikipedia)
Pe 6 ianuarie, toti romanii crestini ortodocsi sarbatoresc Boboteaza ori Botezul Domnului. Botezul Mantuitorului in Iordan, de catre Sfantul Ioan Botezatorul, poarta si denumirea de „Epifania” sau „Teofania”, termeni care provin din limba greaca si inseamna „aratare”, „descoperire”. Prima mentiune despre existenta acestei sarbatori dateaza din secolul al II-lea, de la Sfantul Clement Alexandrinul. La inceput, aceasta sarbatoare era praznuita in Rasarit, dar din secolul al IV-lea a fost adoptata si de apuseni. Din secolul al V-lea, aceasta sarbatoare a devenit populara si era cunoscuta ca „Sarbatoarea celor trei magi”.