Anul acesta, la 3 aprilie, Jandarmeria Romana aniverseaza 161 de ani de la infiintare. Institutia Jandarmeriei a luat fiinta la 3 aprilie 1850, data la care domnitorul Grigore Alexandru Ghica a semnat Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor in jandarmi. Arma Jandarmeriei dobandea astfel statut juridic.
Legea prevedea impartirea Regimentului de jandarmi din Moldova in doua subdiviziuni, fiecare cu o zona de responsabilitate formata din cate sase tinuturi (judete). Fiecare tinut avea propria companie de jandarmi, la care se adauga cate o companie la Ispravnicia Iasiului si la Politia Capitalei (de la Iasi). In ceea ce priveste executarea serviciului, se prevedea ca Jandarmeria executa un serviciu ordinar, zilnic, pe baza regulamentelor sale si un serviciu extraordinar, executat la solicitarea autoritatilor, prin constituirea de subunitati mobile. Pe langa structura si organizare, legea semnata de Grigore Alexandru Ghica stabilea si misiunile noii institutii: supravegherea sigurantei publice, mentinerea ordinii si indeplinirea legilor. In total, la vremea aceea, Jandarmeria Romana era alcatuita din 14 companii de jandarmi, cu un efectiv de 1.433 de jandarmi calari si pedestri.
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a reprezentat, pentru Jandarmeria Romana, ca de altfel pentru toate institutiile statului national roman, o perioada de modernizare. Regimentul de jandarmi a fost transformat in Legion de jandarmi, escadroanele si companiile de jandarmi fiind inlocuite, treptat, cu escadroane de dorobanti. Legea de organizare a puterii armate in Romania, din noiembrie 1864, prevedea organizarea Jandarmeriei pe principii noi, scoaterea institutiei de sub administratia Ministerului de Interne si subordonarea ei directa Ministerului de Razboi, ca o componenta a armatei permanente.
In timpul Razboiului de independenta din 1877, Jandarmeria a asigurat politia armatei, fiind angajata, in situatii deosebite, in actiuni de lupta impreuna cu unitatile militare si chiar independent. Numerosi jandarmi care s-au facut remarcati pe front in timpul Razboiului de independenta au fost decorati cu medalia Aparatorii Independentei, medalia Crucea Trecerii Dunarii si medalii rusesti. Experienta acumulata cu acest prilej va fi valorificata de Jandarmerie in cel de-al doilea razboi balcanic si in actiunile militare desfasurate pe parcursul Razboiului pentru reintregirea neamului (1916-1918).
Paza si ordinea de stat, asigurarea linistii si a libertatii cetatenilor, modul de aplicare si respectare a legilor tarii sunt doar cateva dintre motivele care au determinat intensificarea eforturilor pentru elaborarea unei legi de organizare a Jandarmeriei in intreaga tara. Generalul Radu Mihail, prefectul Politiei Bucurestiului, face un prim pas in acest sens in 1885, odata cu elaborarea unui proiect de lege pentru organizarea jandarmeriei la nivelul intregii tari. Doi ani mai tarziu, cu prilejul expunerii de motive asupra legii comunale, I.C. Bratianu sublinia ca noua gendarmerie comunala rurala, organizata prin legea adoptata la 7 mai 1887, va fi mai buna decat politia rurala de pana acum. Din pacate, lipsa resurselor banesti a amanat concretizarea legii pana in 1893, cand Partidul Conservator, condus de Lascar Catargiu, a elaborat si prezentat Parlamentului Legea pentru organizarea Jandarmeriei rurale, promulgata prin decret regal, la 30 august 1893. Era prevazuta astfel infiintarea unui corp de paza si ordine cu structura militarizata in toate localitatile rurale din tara, decizia fiind motivata de structurile anterioare neprofesionalizate, care nu faceau fata situatiei complexe de pe teren si nici nu corespundeau standardelor privind institutiile unui stat modern european.
Intarirea organizatorica a Jandarmeriei s-a impus ca o necesitate in contextul tulburarilor sociale sangeroase din anul 1907, care au ingreunat misiunea institutiilor politice si a celor de mentinere a ordinii interne. Legea Jandarmeriei din 24 martie 1908 prevedea integrarea corpului Jandarmeriei in armata si recrutarea ofiterilor in Jandarmerie din randul ofiterilor de orice arma din armata activa, prin Inalt Decret, in urma raportului Ministerului de Interne.
Perioada cuprinsa intre Pacea de la Bucuresti (1913) si intrarea Romaniei in Primul Razboi Mondial (15 august 1916) a marcat reorganizarea Jandarmeriei, atat prin sporirea efectivelor si infiintarea posturilor speciale de jandarmi pentru fabricile din Capitala care produceau materiale pentru armata, cat si prin infiintarea de puncte speciale de paza si control la toate trecatorile din Carpati si crearea unui detasament pentru paza regiunilor petrolifere.
In Primul Razboi Mondial, printre componentele Sistemului Militar National inrolate sub drapelul national s-a aflat si Jandarmeria. In campania din 1916, trupele de jandarmi au asigurat politia frontului marilor unitati romane in timpul ofensivei pentru eliberarea Transilvaniei, precum si organizarea administrativa a teritoriilor eliberate. La inceputul anului 1917, reorganizarea armatei atrage dupa sine si reorganizarea Jandarmeriei de pe langa armata de operatii. Cu aceasta ocazie, unele subunitati de jandarmi sunt repartizate serviciilor de paza la lucrarile de arta si fortificatii, iar altele sunt date ca intariri in principalele orase din Moldova. In vara aceluiasi an, Jandarmeria participa, alaturi de armata romana, la bataliile eroice de la Marasti, Marasesti si Oituz. In octombrie 1918, Jandarmeria ajuta la cea de-a doua mobilizare a armatei romane, apoi, cand armata reia lupta pentru eliberarea intregului teritoriu national, incepe sa instaureze ordinea, prin crearea de companii de politie in judetele eliberate.
Infaptuirea Romaniei Mari a inaugurat un amplu proces de reconfigurare a structurilor existente inainte de Primul Razboi Mondial, inclusiv a celor destinate mentinerii ordinii interne. In 1929, Regele Mihai I promulga Statutul Jandarmeriei Rurale, prin care jandarmilor li se garantau, printre altele, stabilitatea, inaintarea in grad, retributiile si recompensele. Directia Generala a Politiei, Prefectura Politiei Capitalei si Corpul Jandarmeriei au fost unite de regele Carol al II-lea in iulie 1940, pentru ca, in luna septembrie a aceluiasi an, generalul Ion Antonescu sa repuna in vigoare legislatia din anul 1929.
In cel de-al Doilea Razboi Mondial, trupele de jandarmi au indeplinit misiuni specifice, precum intarirea masurilor de ordine interna, paza unor obiective economice importante si combaterea actiunilor teroriste. Unitatile de jandarmi din zona armatelor de operatii au participat, nu o data, nemijlocit la lupta, dand dovada de curaj, spirit de sacrificiu si inalt patriotism.
Incepand cu 1949, trupele de jandarmi si centrele de instructie sunt trecute in subordinea Comandamentului trupelor de Securitate, iar Jandarmeria rurala se subordoneaza Directiei Generale a Militiei. Pentru un timp, principala institutie pentru paza, protectia si mentinerea ordinii constitutionale si de stat, pentru apararea libertatii cetatenesti, a proprietatii, a persoanelor fizice si juridice isi inceteaza existenta.
Revolutia din decembrie 1989 marcheaza inceputul procesului de reasezare a institutiilor de stat pe temelii democratice de drept. Jandarmeria este reorganizata, iar asupra rolului si locului fortelor de ordine interna este elaborata o noua conceptie. In 1990, pentru imbunatatirea structurii organizatorice a Ministerului de Interne si cresterea capacitatii sale de actiune, Comandamentul trupelor de Paza si Ordine se transforma in Comandamentul Trupelor de Jandarmi. Ulterior, prin Legea numarul 40 din 18 decembrie 1990, au fost legiferate structura si atributiile trupelor de jandarmi, instruite pentru a veghea la executarea legilor, la supravegherea si informarea organelor superioare asupra starii de fapt in situatii in care siguranta si ordinea publica sunt amenintate.
Promulgarea Legii numarul 116 din 18 iunie 1998, privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane, reprezinta un moment important in constructia edificiului Romaniei democratice. In 2004 a intrat in vigoare Legea numarul 550, care stabileste statutul, atributiile si competentele Jandarmeriei, precum si organizarea, conducerea, drepturile si obligatiile personalului institutiei.
Jandarmeria Romana este membru cu drepturi depline in Asociatia Politiilor si Jandarmeriilor Europene si Mediteraneene. Misiunile indeplinite peste hotare, sub egida Organizatiei Natiunilor Unite, sunt dovada elocventa a profesionalismului jandarmilor romani, in calitate de furnizori, garanti si aparatori ai linistii si ai ordinii de drept.
Din anul 2000, Inspectoratul General al Jandarmeriei Romane gazduieste si Muzeul Jandarmeriei Romane, structurat pe un memorial, trei sali de expunere si un hol de onoare. Expozitia reuneste peste 520 de obiecte, printre care uniforme de epoca, ordine si medalii, tehnica de transmisiuni, geniu si logistica, la care se adauga numeroase documente originale sau in copie, pentru o reconstituire a istoriei Jandarmeriei Romane si a faptelor de eroism ale jandarmilor, din cele mai vechi timpuri pana in prezent. (O.M., Foto: wikipedia)
