Numele de Chardonnay vine de la localitatea omonima din regiunea Saone-et-Loire din Burgundia, Franta, in care se pare ca isi are originea acest soi nobil de struguri, cultivat acum aproape peste tot in lume. Exista o legatura intre soiurile Chardonnay, Pinot Noir si Pinot Blanc: nu numai ca au crescut, timp de multe sute de ani, in aceeasi regiune franceza, dar pana si frunzele lor au forme foarte asemanatoare. Originea exacta a soiului nu este insa cunoscuta – unii sustin ca a fost adus din Liban si Siria, prin intermediul cruciatilor din Evul Mediu, altii spun ca a fost adus din Cipru. Cercetarile recente bazate pe analiza ADN-ului arata ca Chardonnay ar proveni din incrucisarea soiului Pinot cu Gouais Blanc, un soi de struguri adus de romani din Balcani.
Viile cu struguri Pinot, destinati aristocratiei franceze, cresteau in apropierea viilor de Gouais Blanc, astfel ca incrucisarea a fost inlesnita in mod natural.
Din cauza asemanarii vitei-de-vie Chardonnay cu Pinot Blanc, multa vreme cele doua soiuri au fost confundate. In nordul Italiei, ele au fost amestecate in producerea vinului. Abia in 1978 a decis guvernul italian sa faca distinctia intre cele doua soiuri, cu ajutorul specialistilor. La fel, in Franta, multa vreme a existat o confuzie, pana cand, in secolul al XIX-lea, specialistii au cercetat in detaliu viile din Burgundia si Chablis, separand cele doua soiuri atat de asemanatoare.
Fiind un soi putin pretentios si foarte adaptabil, Chardonnay este unul dintre cele mai cultivate soiuri din lume, fiind unul dintre soiurile cu care cultivatorii din regiuni recent dedicate viticulturii intra pe piata vinului.
Sunt struguri cu un gust neutru, astfel ca vinul rezultat e influentat mult de solul si clima regiunii in care creste, precum si de stejarul din care sunt facute butoaiele in care este maturat. In plus, este vinificat in multe stiluri diferite, de la o tara la alta, caci permite creatorilor de vinuri sa-si puna amprenta personala asupra gustului sau. Astfel, gasim o mare varietate de arome, de la clasicul Chardonnay produs in regiunea franceza Chablis pana la cel cu note intense de fructe tropicale si de stejar, produs in America, Australia, Noua Zeelanda etc.
Datorita versatilitatii sale, vinul Chardonnay poate fi sec sau foarte dulce, linistit sau mai acidulat. Subtilitatea producatorilor consta, in primul rand, in alegerea momentului culegerii, precum si in alegerea momentului si a temperaturii la care pun la fermentat strugurii. Apoi, conteaza optiunea pentru fermentatia malolactica sau nu, precum si “doza” de gust de stejar care va fi impregnata (se pun bucatele de stejar in vin, in timpul procesului de fermentare).
Chardonnay intra in componenta multor bauturi spumante, inclusiv Champagne.
Se poate spune ca, fata de Sauvignon Blanc si de Gewurztraminer, Chardonnay are un nas mai subtil, neavand o nota care sa iasa in evidenta in mod dominant. Majoritatea vinurilor Chardonnay au o nuanta de “afumat”, dar aceasta nu este o regula obligatorie.
Desigur, Chardonnay se potriveste cu foarte multe mancaruri. In general, este pus alaturi de carne alba (pui, curcan). Vinurile cu gust pronuntat de stejar nu merg cu pestele si cu fructele de mare mai delicate, in schimb se potrivesc la pestele afumat sau la preparatele condimentate din Asia de Sud-Est, cu usturoi si guacamole. Chardonnay-ul mai acidulat merge cu preparate pe baza de rosii si cu mancaruri care au ceapa dulce. Chardonnay-ul mai vechi sta bine langa mancarea de ciuperci sau langa branza maturata. Daca are gust de stejar, Chardonnay nu merge cu mancarurile foarte condimentate, deoarece capcaicina din ardeiul iute ii sterge subtilitatea, accentuand gustul de stejar si alcoolul din vin.
