Vladiceasca este un sat nou ce apartine de comuna Snagov, la numai cativa kilometri de Bucuresti, care din aceasta primavara a primit binecuvantarea de a avea biserica, astfel incat locuitorii sa nu mai fie nevoiti sa se deplaseze in parohii vecine pentru a participa la o slujba crestina. Aceasta misiune a fost incredintata preotului Constantin Lupu, care, sustinut de fii duhovnicesti, dar si de satenii si localnicii din imprejurimi, a inceput lucrarile pentru construirea unui amplu complex bisericesc. O misiune covarsitoare atat sufleteste, cat si material, insa atunci cand dragostea pentru Dumnezeu nu are limite, nimic nu este imposibil si nici o jerfa nu este prea mare.
Din doua corturi militare s-a amenajat o mica biserica in scopul slujirii pana la finalizarea lucrarilor. Astfel, santierul s-a instalat in linistea satului fara parohie, iar toaca a inceput sa bata vestind fiecare eveniment crestinesc. Doar Bunul Dumnezeu poate sti prin ce framantari si nevointe s-a ridicat aceasta biserica. Cu siguranta, ceea ce vedem astazi la Vladiceasca este rodul rugaciunii neincetate si dovada rabdarii fara margini, izvorata din dorinta de a purta crucea suprema: aceea de a face casa Domnului.
Cei mai multi preoti implinesc cu bine misiunea de a sluji lui Dumnezeu si de a sluji oamenilor dintr-o parohie, insa misiunea unora este si aceea de a construi la propriul lacas Domnului. Nu cred ca slujirea parintelui in cort a fost usoara, insa, fara cartire, cu mult devotament si cu deosebita evlavie, si-a facut datoria fata de enoriasii care l-au urmat in smerenie, indiferent de conditii.
Universul creat dintr-un altar improvizat si icoane au facut pentru cateva luni cerurile sa se deschida, pentru ca rugaciunea sa ajunga acolo sus, acolo unde toate sunt cu putinta, iar minunile au inceput sa curga. Rugaciunea din cort a strapuns cerurile si s-a facut fara indoiala auzita, deoarece misiunea s-a implinit, iar acest lucru este cu adevarat lucrare Dumnezeiasca. Dragostea biruieste orice si indiferent cat de modest este locul in care te rogi, conexiunea pe vertical se face. Rugaciunea din inima ajunge sus, iar de acolo coboara insutit rasplata.
Cu aer rustic, autentic romanesc, la numai 5 luni de la inceperea constructiei, lacasul, inchinat Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, Sfantului Sfintitului Mucenic Corneliu Sutasul si Sfantului Cuvios Ioanichie de la Muscel, vegheaza semet in micul sat din comuna Snagov.
Astfel de lucrari se implinesc datorita oamenilor care se implica, punand nevoia de a face bine inaintea propriilor nevoi, daruind din preaplinul inimii lor si celor ce asteapta o mangaiere.
Cu ocazia Sarbatorii Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, parohia s-a imbogatit cu un clopot nou, un minunat si binecuvantat dar, menit sa vesteasca toate evenimentele religioase crestinilor. Acum se pot bucura cu totii de binecuvantarea preotului paroh Constantin Lupu, in fiecare zi de sarbatoare, la maslurile si acatistele periodice, intr-o biserica noua, care a devenit neincapatoare inca de la sfintire.
Oricine se poate bucura de caldura si blandetea preotului care se roaga neincetat si care ne invita sa fim mai buni si mai iertatori. Insasi biserica, invaluita in miros de lemn proaspat lacuit, ne invita la meditatie si la rugaciune. Lacasul ridicat din suflet pentru a zidi alte suflete ravnitoare de mantuire ne astepta si ne indeamna sa avem speranta, credinta si iubire. (Bianca Ierchan)
