TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE
• 17-19 iulie 2026, între orele 10.00 și 18.00
• Muzeul Național al Țăranului Român
Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă la Târgul de Sfântul Ilie, de vineri, 17, până duminică, 19 ale lunii lui Cuptor, de la orele 10 de dimineață, până la 6 seara.
Meșteșugari, artizani, anticari și artiști aduc la târg: obiecte ceramice, furci, lăzi de zestre, icoane, mobilier pictat, ii vechi și noi, fote, vâlnice, marame, catrințe, podoabe, obiecte din piele, covoare, cruci de lemn, obiecte din pâslă, mobilă veche, obiecte din gospodărie, jucării și multe alte lucruri frumoase pe care le puteți tocmi şi cumpăra, în miez de vară, la Muzeul de la Șosea.
Nu vor lipsi nici bunătățile precum prăjiturile de casă, mierea de albine ori ierburile de leac, dar nici tradiționala țuică.
Continuăm să sprijinim, ca în fiecare an, câteva școli, fundații, asociații, organizații, care desfășoară activități cu caracter umanitar, dedicate copiilor cu dizabilități și persoanelor din categorii defavorizate.
Târgul își propune să promoveze patrimoniul material și imaterial al României, oferind publicului, în special celui din mediul urban, ocazia de a descoperi, înțelege și aprecia tradițiile, meșteșugurile și obiceiurile care definesc identitatea culturală a satului românesc.
Intrarea este liberă.
Organizatorul târgului: Muzeul Național al Țăranului Român / coordonatori: Oana Constantin și Simona Hobincu (Secția Educație muzeală)
Printre partenerii media ai Muzeului Național al Țăranului Român se numără şi revista online www.daciccool.ro şi www.accmediachannel.ro.
20 iulie: Sfântul Ilie (Sântilie)
De ziua Sfântului Ilie, oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindina, și nu mâncau mere, pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora.
Tot în această zi, femeile mergeau la biserică și dădeau pomană pentru morți din roadele gospodăriei.
În dimineața acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care sunt puse apoi la uscat, iar femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfințit după care, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenușa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice.
De Sfântul Ilie, românii își amintesc și de sufletele morților, în special de sufletele copiilor morți. Femeile chemau copiii străini sub un măr, pe care îl scuturau și dădeau de pomană merele căzute. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morților (Moșii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice.
De Sfântul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor. Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbați îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele și vecinii invitați la acest moment festiv, gustau din mierea nouă și se cinsteau cu țuica îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belșugul apicultorilor.
