La fel ca si astazi, aurul a fost metalul preferat pentru bijuterii in lumea antica. Era rar, nu coclea, nu se innegrea si, cel mai important, era foarte malabil, putand fi lucrat usor. In vechiul Egipt, tara faraonilor, se confectionau minunate bratari, pandantive, lantisoare pentru gat, inele, cercei, diademe, ornamente pentru piept si pentru cap etc. Descoperirea mormantului lui Tutankhamon de catre Howard Carter, in 1922, a scos la iveala masca funerara de aur a acestuia, precum si multe alte obiecte din aur lucrate cu maiestrie de artistii egipteni.
Cu un mileniu si jumatate inainte de Hristos, in vechea Grecie se realizau la scara mare margele din aur care imitau formele naturale, mai ales flori, insecte si scoici. In mormintele din nordul Greciei au fost gasite, de asemenea, lantisoare fine si cercei delicati. Pe langa aur, vechii greci foloseau smarald, ametist, perle si granat, in bijuterii colorate. Colorau si sticla si smaltul. Medalioanele sculptate din sardonix indian (o agata cu dungi roz si maro) lucrate cu aur filigranat erau si ele foarte raspandite.
In jurul anilor 800 i.H., etruscii din regiunea Toscana (Italia) lucrau aurul in texturi granulate. Realizau fibule mari, precum si lanturi, bratari, cercei, agrafe si catarame. Faceau si pandative in a caror scobitura se putea pune parfum.
In urma cu doua mii de ani, romanii bateau monezi din aur de 18 si 24 de carate, care, fiind foarte raspandite, erau folosite ca material de baza de catre mestesugarii de bijuterii. Pe langa aur, romanii iubeau safirele, granatele, smaraldele si chihlimbarul.
Legile Somptuare din Europa Medievala a secolului al XIII-lea reglementau luxul in materie de bijuterii si vestimentatie. Orasenii din Franta nu aveau voie sa poarte centuri sau cununi din aur, argint, perle sau pietre pretioase. Practic, luxul era rezervat nobilimii.
Bijuteriile au fost folosite dintotdeauna pe post de declaratii de dragoste. Desigur, unele erau din aur si pietre pretioase autentice, dar existau si falsuri. Italienii cumparau pietre veritabile din est, apoi le vindeau in restul Europei. Uneori, imitatiile din sticla erau folosite intentionat la vesminte funerare regale si in bijuteriile copiilor. Perlele naturale rotunde, fara imperfectiuni, mari erau iubite mai mult ca pietrele pretioase. Cele mai fine provenau din Sudul Indiei si din Golful Persic. Italienii, mai ales venetienii si mestesugarii din Murano, erau capabili sa realizeze din sticla foarte bune imitatii de pietre si de perle, care pareau veritabile. Deja din 1300 existau retete de perle false – se realizau margele din sticla alba pisata amestecata cu albus de ou si mazga de melc.
Bijuterii din aur, argint, cu perle, cu pietre semipretioase sau pretioase, va asteapta in magazinele You&Me pentru a constitui declaratia de dragoste pe care doriti sa o faceti in aceasta toamna.
