Atunci cand a venit marele moment, atunci cand i-am facut cunostinta copilasului meu prima data cu lumea exterioara am simtit ca in sfarsit am gasit fericirea. Atunci cand l-am adus pentru prima data acasa, parca totul era schimbat. Ma uitam in jur si totul mi se parea nou, altfel. Patutul pe care il cumparasem cu atat grija cu cateva luni inainte parca era complet diferit atunci cand se afla si puiul meu in el. Astfel a inceput o noua viata pentru mine, pentru noi. Din acel moment mi-am dat seama ca si lucrul cel mai marunt va fi privit la o intensitate maxima. Nu stiu care a fost cel mai emotionant moment, dar stiu sigur ca fiecare moment este unic si ca am profitat la maximum.
Trebuie sa recunosc ca sunt o gurmanda si nu este nici un secret ca am degustat tot ceea ce mi-a cazut in farfurie, dar atunci cand i-am diversificat alimentatia copilului meu simteam ca este pentru prima data si pentru mine. I-am pregatit acel banal suc de piersici cu atat atentie si dragoste cat nu am avut nevoie nici la pregatirea celor mai festive mese. A deschis gurita atunci cand a simtit lingurita si o picatura din licoarea magica l-a facut sa stranga buzele in cel mai dulce mod posibil. Primul dinte si-a facut aparitia destul de tarziu, la 8 luni. Durerea lui o simteam si eu, lacrimile lui dadeau drumul alor mele, dar zambetul lui care lasa sa se zareasca primul dintisor ma topea de emotie.
Fiecare moment a fost trait la o intensitate maxima, fiecare clipa, fiecare schimbare mi-au facut inima sa bata cu putere, m-a facut sa plang de fericire. Nu am sa uit niciodata ziua in care a facut primii pasi singurel. Era in picioare si se tinea cu manutele de marginea canapelei. La nici doi metri distanta eram pe fotoliu cu jucaria lui preferata in maini. Se misa usor de pe un picior pe altul, parca testandu-si echilibrul, in timp ce eu dansam usor jucaria prin aer. A intins manutele, dar in zadar, distanta era prea mare. M-a privit, a zambit si cu pasi grabiti, in cateva secunde, a fost in bratele mele. Astea da emotii! Astea da clipe magice. Asta este viata pe care am cautat-o!! Viata care mi-a fost oferita de el… de puiul meu! (Mirabela Nichitean)
Inca din primii ani de viata am trait diverse emotii. Prima zi de scoala, primele examene, primul sarut, fiecare moment a fost unic, iar emotiile au pus stapanire pe mine de fiecare data. Acum pot sa spun ca nici unul nu se compara cu acestea pe care le simt acum. Emotiile pe care le traiesc ca si parinte. Sentimentele prin care trec alaturi de puiul meu. Sunt mama si il invat pe copilul meu tot ceea ce stiu, sunt alaturi de el mereu si trec odata cu el prin fiecare etapa a vietii.
