Atunci cand imbinarea vinului cu mancarea este cea potrivita, au de castigat in egala masura atat vinul, cat si mancarea. Cand cele doua se cearta, poate apare un adevarat dezastru, indifernet de talentul bucatarului si de calitatea vinului. Sunt multi factori care trebuie avuti in vedere, precum aciditatea, dulceata, aroma si corpolenta vinului si a mancarii. Corpolenta vinului creste incepand de la cele albe si culminand cu cele rosii. Dar in afara de culoare si de soi conteaza in egala masura metoda de vinificatie si zona de provenienta, respectiv climatul. Astfel, o clima rece conduce la o corpolenta mai scazuta, in timp ce un sezon cu temperaturi mai ridicate – la o corpolenta mai mare. De asemenea, fermentarea la temperatura scazuta sau in cisterne de inox determina o corpolenta mai redusa, iar fermentarea la temperatura ridicata sau fermentarea si maturarea in butoi duc la o corpolenta mai mare. In general, corpolenta este asociata si cu continutul de alcool, astfel vinurile usoare avand de obicei o tarie de pana la 11-12 grade, iar cele grele de peste 13-14 grade. Din punct de vedere al mancarii corpolenta depinde in primul rand de continutul de grasime si de natura acesteia – din carne, din lactate sau vegetala. Conteaza apoi modul de preparare, corpolenta crescand de la mancarurile fierte sau preparate la abur catre cele prajite, inabusite, precum tocana si preparatele la gratar, si pana la cele preparate la cuptor. Corpolenta creste de asemenea de la aromele delicate la cele grele, precum cele date de fum, de la mancarurile usoare la cele concentrate. Vorbind despre mancare trabuie neaparat sa tinem seama si de sosuri si de garnituri. O regula generala ne invata sa asociem vinurile cu mancaruri avand o corpolenta asemanatoare.
Astfel, vinurile albe vioaie care pot fi baute si de sine statator se potrivesc cu preparate delicate si pot deschide masa. Vinurile albe cu arome de fructe coapte si eventuale accente de vanilie sau de fum, mai corpolente, nu se preteaza in general pentru a fi baute separat si se asorteaza mai bine cu mancaruri mai corpolente cum ar fi felurile principale. Vinurile rosii, usoare, cu o corpolenta redusa, acide si cu tanini moderati si cu note condimentate, se pot asorta cu preparate din carne usoara, cu paste sau pizza. Ele pot fi servite dupa vinuri albe mai usoare, putand fi urmate de vinuri rosii mai consistente. In unele cazuri ele pot fi urmate chiar si de vinuri albe mai consistente, dar – daca nu sunteti siguri de alegerea dumneavoastra – e mai bine sa evitati aceasta varianta. In fine, ajungand la preparatele grele, mai grase, putem sa le asortam un vin rosu consistent cu arome de fructe coapte si cu note de fum, vanilie sau condiment. Acestia sunt insa doar cativa din factorii de care trebuie sa tinem seama la asortarea vinului cu mancarea si, fara indoiala, esentiala ramane apoi experienta pe care o dobanditi si, in final, propria inspiratie. Deocamdata va putem reaminti ca la o carne rosie si la branzeturile maturate merge perfect un Cabernet Sauvignon/Merlot 2008. Incercati si nu o sa va para rau! (Foto: Stock.XCHNG)
