Sfantul Ioan cel Nou este protectorul municipiului Suceava, domnitorul Alexandru cel Bun a adus moastele Sfantului la Suceava in anul 1402. Pelerini din toata tara vin de Sanziene la Suceava, la marea sarbatoare a orasului. Cei mai multi vin special pentru a participa la Sfanta Liturghie care este oficiata la aceasta data, cu prilejul hramului Manastirii „Sfantul Ioan cel Nou” de la Suceava.
Anul acesta slujba a fost oficiata de catre IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, si de IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, impreuna cu un sobor de preoti. Potrivit traditiei, dupa slujba, racla cu moastele Sfantului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava a fost scoasa din manastire si a fost purtata de preoti pe principalele strazi ale orasului. Pentru agapele fratesti de dupa procesiune s-au pregatit sarmale, cozonaci si sute de litri de bauturi racoritoare.
Targ de Sanziene organizat la Suceava
Tot in aceasta zi este deschis Targul de Sanziene. Centrul Cultural Bucovina, prin Centrul pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, in colaborare cu Primaria municipiului Suceava, organizeaza in Parcul Central al municipiului, incepand de vineri, 24 iunie si pana pe 26 iunie, „Targul de Sanziene”. Manifestarea este dedicata Zilelor Suceavei si promoveaza arta si traditia populara din Bucovina, dar si din alte zone ale tarii, precum si produsele traditionale confectionate de mesterii populari. Acestea vin in intampinarea cererii locuitorilor din zona, dar si a pelerinilor care participa la Suceava la Sarbatoarea de Sanziene.
Tot vineri, de Sanziene au fost sarbatorite cuplurile „de aur”, care au implinit 50 de ani de la casatorie. Manifestarile continua pana duminica, 26 iunie.
Dragaica este o divinitate agrara, protectoare a lanurilor inspicate de grau si a femeilor casatorite, sinonima cu Sanziana. Dragaica se naste la 9 martie, ziua echinoctiului de primavara, care in calendarul Iulian reprezinta ziua mortii Babei Dochia, creste si se maturizeaza miraculos pana la 24 iunie, ziua solstitiului de vara in calendarul Gregorian, cand infloreste planta ce-i poarta numele, Dragaica sau Sanziana. In obiceiurile si folclorul romanesc, Dragaica pastreaza amintirea marii Zeite Neolitice, divinitate lunara, echinoctiala si agrara, identificata cu Diana si Iuno in Panteonul roman si cu Hera si Artemis in Panteonul grec.
Sanzienele, in aceeasi zi cu Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul
Divinitatea agrara la varsta fecunditatii si maternitatii a fost atestata cu numele de Dragaica in Muntenia, Dobrogea, sudul si centrul Moldovei si Oltenia, iar cu numele de Sanziana in Banat, Transilvania, Maramures, Bucovina. Dragaica sau Sanzienele este o straveche sarbatoare populara peste care s-a suprapus la un moment dat sarbatoarea crestina a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. Sarbatoarea crestina pastreaza insa variate manifestari folclorice de evidenta origine arhaica. Pana la mijlocul secolului trecut, Dragaica era o sarbatoare importanta in viata satelor noastre. In aceasta zi, oamenii nu lucrau, deoarece, potrivit credintei populare, insusi soarele se odihneste, fiind mai stralucitor ca oricand. Se credea ca soarele a obosit pe cer si trebuie sa se odihneasca si, ca urmare, cucul inceteaza sa mai cante, florile isi pierd mirosul, ziua incepe sa se micsoreze, iar noaptea sa creasca. Sarbatoarea Dragaicei (Sanzienelor) marcheaza prin urmare o data importanta in calendarul popular.
Dragaica, aproape de solstitiul de vara
Ea coincide aproape cu solstitiul de vara (21 iunie), cu „marea rascruce in cursa soarelui” si acopera astfel, ca toate solstitiile si echinoctiile, o perioada de intensa comunicare intre cele doua lumi, a viilor si a mortilor, dominata de primejdii, de amenintarea spiritelor malefice, dar si de multiple posibilitati de interventie cu succes in firea si mersul lucrurilor. Aceasta sarbatoare contine si diverse practici care intereseaza medicina si farmacologia magica si empirica. Acum se culeg florile numite dragaice sau sanziene ce se folosesc pentru vindecarea diferitelor boli, dar si impotriva moliilor sau plosnitelor. Florile de dragaica au si un rol apotropaic, ferindu-l pe om de toate relele si aducandu-i noroc in casa. Tot aceste flori au rol fertilizator pentru gradini si campuri. Insemnatatea magica a sarbatorii ni se dezvaluie si in credinta, conform careia acum se fac cu succes descantece de intors inima, adica de impacare a doua persoane certate. Foarte important este faptul ca sarbatoarea Dragaicei se tinea mai ales cu scopul de a apara holdele si semanaturile de diferitele calamitati ale naturii. In aceasta zi, fetele mergeau pe camp sa culeaga flori de sanziene, folosite la ceaiuri si pentru a vindeca durerile de spate. Tot acum oamenii cautau si culegeau iarba fiarelor, care nu crestea oriunde, inflorea numai in noaptea de Sanziene si avea puteri miraculoase.
Femeile care doreau sa aiba copii purtau flori de sanziene la brau in ziua de Dragaica, deoarece se credea ca acestea aveau rol fertilizator, ferindu-le de rele.
Dragaica este marcata in toate satele judetului Olt, dar, incepand cu a doua jumatate a secolului al XX-lea, a fost mai rar intalnita si cu timpul a disparut. Manifestarile cultice, de cinstire a zeitei agrare, au devenit ocazii de intalnire si de cunoastere a tinerilor in vederea casatoriei si, apoi, vestite targuri si balciuri de Dragaica.
Sub aspect religios, in ziua de 24 iunie, in Bucovina se sarbatoreste cu mare fast aducerea moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. In aceasta zi, orasul Suceava devine un fel de al doilea Ierusalim. Acum, ca si altadata, se aduna mii de pelerini din judetele limitrofe, dar si din Maramures, Ardeal, Basarabia si Polonia, pentru a participa la slujba religioasa oficiata la Biserica „Sfantul Gheorghe” si pentru a participa la ceremonia scoaterii moastelor Sfantului Ioan. (Ancuta Maxim)
