Putini isi mai amintesc ca intr-o vreme Bucurestiul era cunoscut ca Micul Paris, dar si mai putini stiu ca Sibiul era numit Mica Viena. Cand vorbesti insa despre Sibiu trebuie sa tii seama de intreg acel tinut, care cuprinde Muntii Fagarasului si ai Cindrelului, Tara Fagarasului si Marginimea Sibiului, cu intreaga salba de sate sasesti. Marginimea Sibiului este un loc aparte, iar marginenii – oameni in fata carora nu ai cum sa nu-ti scoti palaria!
Aparut in secolul al XII-lea, la venirea in Transilvania a primelor grupuri de colonisti germani, Sibiul devine rapid un infloritor centru cultural, economic si militar. Dupa ce, in 1781, Imparatul Iosif al II-lea a semnat edictul ce decreta dreptul de concivitate in Sibiu pentru toti cetatenii Principatului, in oras s-au stabilit si multi romani si maghiari, Sibiul devenind unul dintre cele mai importante centre multiculturale.
Dupa sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, orasul a trecut printr-o perioada grea, in care populatia germana, in urma deportarilor in Uniunea Sovietica si, mai apoi, a emigrarii masive in Germania, a scazut de la 60%, cat reprezenta la inceputul secolului XX, la doar 3%, in 1992. Din fericire, astazi, fenomenul s-a inversat si multi etnici germani au inceput sa revina, insa fenomenul este foarte lent.
Cand vorbim insa despre Sibiu trebuie sa ne referim de fapt de intreg acest tinut, care cuprinde Muntii Fagarasului si ai Cindrelului, Tara Fagarasului si Marginimea Sibiului, cu intreaga salba de sate sasesti. Istoria tinutului se pierde in negura timpului… Astfel, despre cetatea dacica de langa Tilisca se spune ca a fost ridicata chiar de Burebista. Pe ruinele acesteia au fost ridicate apoi doua cetati medievale. Insa, in aceasta zona, cetatile medievale sunt extrem de numeroase… O vom aminti aici doar pe cea din Orlat, ce dateaza din 1317 si unde mai apoi, in 1524, a functionat prima moara de hartie din sud-estul Europei.
Marginimea Sibiului este zona ce se intinde de la intrarea Oltului in stransoarea muntilor, mai exact, de la satul Boita, inspre nord, urmand poalele muntilor, cu satele Sadu, Raul Sadului, Talmaciu, Talmacel, Rasinari, Poplaca, Gura Raului, Orlat, Fantanele (Cacova), Sibiel, Vale, Saliste si apoi, urcand in munte pe valea Salistii, se continua cu satele Gales, Tilisca, Rod, Poiana Sibiului si Jina.
Atestate pe rand, intre 1204 si 1532, toate aceste sate, formate in majoritate de romani, s-au bucurat, pe anumite perioade de timp, de privilegii si scutiri de taxe asemanatoare celor de care se bucurau sasii. Conditia era ca marginenii sa ia asupra lor responsabilitatea stavilirii invaziilor straine. Cum aceste sate se aflata la poalele muntilor, principala ocupatie a locuitorilor o constituia oeritul, iar principala avere – pasunile. Dezastrul zonei a aparut dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand marginenilor li s-au luat oile, satele au saracit, iar unele s-au depopulat. Este interesant insa ca Jina, care este comuna aflata cel mai sus in munte, a reusit nu numai sa-si pastreze buna parte din oi, ascunse in pasunile montane, dar sa impuna chiar si adaptarea programului scolar dupa cel al oilor. In anii in care se daramau biserici in toata tara si buna parte din satele Marginimii erau planificate sa fie desfiintate, conform proiectului de urbanizare din anii ‘80, la Jina se construia, in creierii muntilor, o adevarata catedrala, alaturi de vechea biserica a satului. In acei ani, in care in multe sate se asteptau buldozerele pentru demolari, urcand intr-o vara fierbinte pe frumoasa vale a Salistii, nu mica mi-a fost surpriza de a ma gasi deodata in fata unui versant mai molcom, in intregime alb. Nu aveam halucinatii si, evident, nu era zapada… Era lana intinsa la uscat, la soare.
{yoogallery src=[/images/stories/Dacicool/Locuri/Din_romania/Marginimea_Sibiului/galerie1]}
In aceste sate, conform traditiei, se desfasoara o adevarata competitie – cine are cea mai mare si cea mai frumoasa casa. S-a construit si se construieste enorm. Sunt case mari, cu doua-trei nivele. Finisajele in marmura le intalnesti frecvent. Sigur ca aspectul traditional al satului tinde sa dispara, dar exista o reala prosperitate rezultata din munca. Si inca o munca grea si plina de privatiuni! Crescutul oilor si prepararea branzei (in satele de pe valea Salistii se prepara vestita branza telemea de Sibiu!) se face inca dupa randuielile din batrani, care, la fel ca portul si sarbatorile, se pastreaza cu sfintenie. De altfel, portul din Marginimea Sibiului, cu sobrietatea si eleganta lui, in alb si negru, este binecunoscut.
{yoogallery src=[/images/stories/Dacicool/Locuri/Din_romania/Marginimea_Sibiului/galerie2]}
Poate mai putin cunoscut este aportul cultural al zonei. Se spune ca Saliste a dat cei mai multi academicieni. Daca treci prin Saliste, merita sa intri in micul muzeu al culturii salistene, pentru a-ti face o idee despre activitatea marilor oameni de cultura pe care i-a dat Salistea. Dar, in primul rand, daca ai o masina cu garda suficient de inalta sau daca esti amator de o scurta plimbare, merita sa te indrepti spre Schitul Foltea si, mergand mai departe, spre Santa Crucii, sa urci in Poiana Soarelui, unde vei descoperi o spectaculoasa tabara de sculptura monumentala. Numai ca, spre deosebire de cea de la Magura-Buzau, unde vestitele poieni sunt presarate cu sculpturi realizate din piatra sau marmura, aici, in Poiana Soarelui, sculptorii au folosit lemnul, realizand lucrari care se integreaza perfect peisajului.
Merita sa urci pana in Poiana Soarelui, unde vei descoperi parca o alta lume. Culmi molcome de munte, acoperite de pasuni, mici constructii de lemn ale stanelor de vara si drumuri serpuitoare de car. E o lume aproape ireala care nu poate sa nu te duca cu gandul la scrierile lui Blaga, o lume care inca mai dainuie in agitata Europa de astazi. Dar peisajul incepe sa se schimbe, pentru ca si aici se construieste.
Daca ai o masina de teren sau esti tentat de un drum mai lung, poti continua drumul coborand pe valea Sibielului. Se poate spune ca in Sibiel s-au pus bazele agroturismului acum mai bine de treizeci de ani, cand un american cu bani si-a organizat aici o nunta ca-n povesti. Si nu era unul dintre localnicii emigrati in America – si sunt multi! -, ci era un strain indragostit la prima vedere de frumusetile locului si de datinele pastrate inca vii, de ospitalitatea oamenilor. Astfel, nu e de mirare ca astazi gasesti in zona nenumarate pensiuni de 2, 3 sau 4 margarete, la preturi rezonabile, si nenumarati turisti care se bucura de locurile, datinile si bucatele la fel de atragatoare atat vara, cat si iarna. (Cecilia Caragea)
Informatii utile:
Cazare in zona Marginimii Sibiului:
Pensiunea Casa cu livada Saliste ***
Tel.: 0269.553.740
Mobil: 0723.362.940
Adresa: Saliste, Str. Steaza, nr. 16
Tarif cazare: 110-140 lei (garsoniera-apartament)
Pensiunea Sibiel***
Tel.: 0269.239.095
Mobil: 0745.106.526
Adresa: Sibiel, Str. Principala
Tarif cazare: 110-200 lei (camera single-apartament)
