Nu s-a stins inca ecoul nazdravaniei politice de a propune o recompensa de 20.000 de euro pentru fiecare roman ce accepta sa se reintoarca in tara. Dincolo de critica pertinenta cu privire la disponibilitatea acestor fonduri, critica ce a facut sa curga valuri de cerneala si sa acopere ore de emisie, mi se pare ca mult mai interesant ar fi fost sa calculeze cineva reducerea PIB-ului din cauza disparitiei sumelor trimise de acestia in tara si, in plus, cresterea alocatiilor de somaj. Cred ca se ajungea la sume mult mai importante…
Dar, mai in gluma, mai in serios, daca ar exista disponibilitatea unor astfel de sume, cred ca mult mai productiv ar fi sa dam fiecarui roman din tara cate 20.000 euro ca sa plece un an in ce tara vrea el din vechea Europa. Sa invete, sa munceasca si sa vada cum arata o tara europeana. Cred ca, dupa un an, am putea asista la o adevarata schimbare la fata a Romaniei, inclusiv la schimbarea radicala a actualului discurs politic.
Timp de 20 de ani am continuat politica strutului, impusa in anii anteriori evenimentelor din decembrie, de a ne infunda capul cat mai adanc in mizeria materiala si morala din interiorul granitelor nationale.
Daca s-a schimbat cate ceva in ultimii ani, cred ca aceasta se datoreaza in primul rand faptului ca mereu mai multi romani au plecat pentru un timp mai lung sau mai scurt in strainatate.
Problema noastra esentiala cred ca nu o reprezinta nici lipsa banilor, nici justitia, nici clasa politica si nici guvernul. Toate acestea si nenumarate alte probleme grave trag intr-adevar aceasta tara in jos. Dar nimic nu se va rezolva atata timp cat nu vom iesi din atemporalitatea unei mentalitati aberante, care, imbracand succesiv diferite ipostaze, dainuie de peste 60 de ani, de cand Romania a fost rupta de restul lumii.
Daca in ultimul timp a inceput sa se schimbe cate ceva, aceasta se datoreaza faptului ca romanii au inceput sa iasa din aceste granite si sa se racordeze la timpul pe care il traim. Si, indiferent ca ne place ori nu, ar trebui sa aflam ca acesta este secolul 21, care nu are nimic comun cu ce a fost si este acum in Romania.
De aceea, daca ar exista aceasta suma, ar trebui oferiti cei 20.000 euro nu romanilor din strainatate pentru a se intoarce, caci ei trag Romania, la propriu si la figurat, inainte, ci celor din tara pentru ca, plecand in strainatate, sa afle pe ce lume traiesc. Asta nu ar insemna sa desfiintam Romania, ci sa o reinfiintam la adevarata ei valoare.
Romanii nu se diferentiaza, asa cum se scanda la inceputul tranzitiei, dupa faptul ca unii au mancat salam cu soia si altii nu. Ei se diferentiaza prin faptul ca unii nu s-au trezit din somnul ratiunii impus de anii postbelici si perpetuat pana astazi, in timp ce altii au facut saltul in secolul in care am fost haraziti sa traim.
De aceea salut ideea acestui concept – pentru ca sper din tot sufletul sa fie mai mult decat un slogan -, Dacic Cool. Da, sa fim daci, adica sa fim noi insine, si sa fim cool, adica sa apartinem efectiv timpului in care traim.
Si, pentru ca sunt un optimist incurabil, lasati-ma sa sper ca, si fara acei iluzorii 20.000 de euro, mereu mai multi romani vor reusi sa faca acest salt in secolul 21 fara sa-si piarda adevarata lor identitate. Si, in fond, de ce sa nu-i numim noii daci-cool? Si – nu uitati! – ei sunt speranta si viitorul acestei tari. Multi ii canta prohodul. Eu sper si cred, si inca mereu mai tare, mai inversunat, in viitorul ei. E timpul sa redescoperim Dacii din noi si sa-i facem sa fie cu adevarat Cool. Avem un trecut de care nu trebuie sa ne fie rusine, ci cu care ar trebui sa ne mandrim, atata doar ca nu-l cunoastem… Dar nu trebuie sa ne mandrim traind in trecut, ci facand saltul in viitor. Sa cunoastem lumea si sa intelegem timpul pe care il traim, pentru a reusi sa devenim cu adevarat Daci ai secolului 21, Daci-Cool. Sa auzim numai de bine! (Adrian Prezan)
