Romania de maine? Nu stiu daca va mai fi o Romanie de maine; dar speram si visam la o Romanie mai buna: fara coruptie si corupti, fara retardati la conducere, fara lipsa de interes, fara somaj si matusele Tamara, fara rautate si oameni caracterizati ca fiind „mizerii omenesti, oameni de nimic, lipsiti de caracter”, dar oare vor disparea aceste rele vreodata? Poate ar fi mult mai bine pentru noi daca ne-ar cumpara cu totul nemtii! Am invata si noi ce inseamna civilizatie!
Sau, mai bine, ne-ar cumpara o civilizatie extraterestra? Sau poate pamantul isi va cere sacrificiul prin curatirea acestor rele, care se tot amplifica la noi si in toata aceasta lume si va incepe un al treilea razboi mondial! Scuzati-mi „optimismul”, dar ma intreb: noi, cei care cotizam si traim la limita subzistentei, robotind de dimineata pana seara ca sclavi ai sistemului ce suntem, noi care traim doar din imprumuturi si facem 10 ani de scoli, si ajungem (Doamne fereste!) bugetari si muritori de foame, cu salarii de 6 milioane, noi, care nu speram ca se va gasi cineva care ne va plati si noua pensia atunci cand vom ajunge pensionari (asta in cazul in care nu vom muri de stres inainte de a ne scoate Guvernul la pensie), asta pe la 70 de ani, noi, care poate vom fi profesori sau educatori si la 65 de ani, daca apucam, si va trebui sa facem gandacul rasturnat pentru copiii nostri, mergand constiinciosi la serviciu.
Probabil ca varsta de pensionare se va prelungi pana pe la 70 de ani, pentru ca conducatorii nostri sa fie siguri ca foarte, foarte putini vor fi aceia care vor ajunge pensionari. Si, spuneti-mi, ce mai merge in tara noastra? Asta ca sa nu-mi fac vise prea multe! Turisul, economia, justitia? Toate sunt la pamant. Nu mai sunt de mult in vocabularul romanesc. Am ajuns de rasul curcilor. Un schelet a mai ramas de saraca tara noastra, mai are un pic de carne pe oase, dar o ciugulesc hultanii nesatui care ne conduc! Oricum, va trebui sa ne ducem crucea…
Ce-si face omul cu mana lui… ce alegi, aia culegi. Probabil ca mie personal nu mi-a mai ramas prea mult in tara asta de stat. Nu fac decat sa ma chinui. Si de ce as trage eu pentru altii? Voi pleca, cu siguranta, pentru ca nu mi se da de ales! Copiii mei nu au un viitor aici si voi cauta sa-i ajut sa-si faca unul in alta parte! Aici, in tara mea, nu mai e loc! Nu mai e loc de dreptate! E doar nelegiuire si nepotism! Si va fi si mai rau! Multa bafta si… sa traiti bine! Craciun fericit tuturor romanilor (care se mai simt!). (Mirela Poiana)
