In anul 1960, cu totul intamplator, s-a descoperit pe teritoriul comunei Cumpana (judetul Constanta) un cadran solar cu diviziunile timpului trasate intre coarnele unui taur (taurul ceresc-solar). Comuna Cumpana este situata la sud-vest de orasul Constanta, la o distanta de 5 km si este compusa din satele Cumpana si Straja. Piesa de marmura descoperita demonstreaza ca inaintasii nostri stiau sa calculeze ora, dar si solstitiul si echinoctiul, ca si vechii maiasi. Realizat din marmura vinetie, se estimeaza ca acesta dateaza din secolul II d.Hr. Cadranul solar de la Cumpana este inalt de 48,5 cm si lat de 37,5 cm.
Cadranul concav, cu linii incizate, este sustinut intre coarnele unui taur. Suprafata cadranului este parte din cilindrul circular drept, raza cercului avand 176 mm. Inaltimea cilindrului este de 195 mm, iar lungimea pe perimetru – 200 mm, ceea ce corespunde unui arc de cerc de 70 de grade. Este unul dintre putinele cadrane solare antice descoperite vreodata in Dobrogea. In prezent, o copie a cadranului este amplasata intr-un spatiu ingrijit, in fata Primaria Cumpana, iar originalul se afla la Muzeul de Istorie si Arheologie din Constanta (MINAC). 
Cadranul solar atrage atentia trecatorilor prin forma sa ciudata. Este un mijloc de masurare a timpului, in functie de pozitia Soarelui. Amplasat pe un soclu impozant, cadranul indica foarte exact atat ora, cat si solstitiile, prin doua arce de cerc ce intersecteaza liniile orare si echinoctiile, printr-o linie comuna situata intre cele doua linii ale solstitiilor. 11 linii convergente se gasesc pe suprafata cadranului, linii orare care se intalnesc in punctul unde era infipt gnomonul, bagheta de bronz, care isi lasa umbra pe suprafata cadranului, indicand ora. Liniile orare care sunt dispuse aproape simetric prin grupe de cinci de fiecare parte a liniei mediane sunt curbe. Oamenii stiau, inca din cele mai vechi timpuri, sa calculeze timpul si tineau cont de solstitii si echinoctii. 
De fapt, toate lucrarile agricole erau planificate in functie de aceste informatii pe care le oferea cadranul. Este dovada ca stramosii nostri aveau cunostinte temeinice de astronomie. Specialistii spun ca piesa este extrem de importanta pentru istoria dobrogeana. „Taurul solar” de la Cumpana era, se pare, folosit de locuitorii unei asezari civile din zona, care se ocupau in principal cu muncile agricole. Mai mult, interesant este faptul ca acest cadran a fost gandit astfel incat el sa indice cu exactitate ora doar la latitudinea Cumpenei. Daca ar fi fost mutat, transportat in alta parte, cadranul nu ar mai fi indicat in mod corect ora! Arheologul Octavian Mitroi (M.I.N.A.Constanta) a declarat ca nu este singurul cadran solar descoperit pe teritoriul Dobrogei.
In anul 2013, cu ocazia lucrarilor de reabilitare a infrastructurii centrului vechi al Constantei, peste drum de Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, a mai fost descoperit un cadran, datand din secolul al II-lea d.Hr. Un altul mult mai vechi, respectiv din a doua jumatate a secolului al IV-lea – inceputul secolului III i.Hr., a fost descoperit in urma cu mai bine de sase decenii la Histria. 
Piesa de la Histria este fragmentara, dar, chiar si asa, constituie o importanta descoperire arheologica. Tot de pe teritoriul Dobrogei mai provin doua cadrane solare – unul de la Tomis, iar celalalt cu loc de descoperire necunoscut. Existenta acestor cadrane solare create pe „suportul” unui cap de taur face trimitere la legatura cu taurul sfant, simbolul tuturor puterilor creatoare, taurul Apis – purtatorul zeului PtahTaurul sugereaza ideea de putere si de pornire irezistibila. El il evoca si pe masculul navalnic, ca si pe infricosatorul Minotaur, paznic al labirintului. Sau pe crudul si tunatorul Rudra din Rig Veda, a carui samanta bogata fertilizeaza pamantul. Asa se prezinta majoritatea taurilor ceresti si mai cu seama babilonianul Enlil. Fiind un simbol al fortei creatoare, taurul l-a reprezentat si pe Zeus, sub forma unei statuete de bronz ce se prindea in varful unui baston sau al unei lanci (simbolizand fortele ceresti) – un insemn asemanator celui al Vitelului de Aur. Prototipuri ale acestor insemne religioase aflam si in alte culturi incepand din mileniul al III-lea i.Hr. Insa, in Cultura Cucuteniana si in alte culturi preantice de pe teritoriul Romaniei aceste insemne taurobolide apar mult mai de timpuriu, din urma cu 6.000-7.000 de ani. 
Cadranul solar de la Cumpana poate fi inca functional (daca avem o zi insorita), dupa aproape 2.000 de ani de cand un maestru cioplitor in piatra l-a creat. (George V. Grigore)
Surse: cunoastelumea.ro, replicaonline.ro; povestilemariinegre.ro; cugetliber.ro; ziuaconstanta.ro, culturaconstanta.ro; wikipedia.org; academia.edu; arheo.ro; cjc.ro; astronomieculturala.ro; institutullevant.ro; daciajournal.ro; tezaurcimec.ro
