Amplasata pe un pinten de deal, in partea de est a municipiului Suceava, cetatea a fost construita in timpul lui Petru I Musat. In timpul lui Alexandru cel Bun, in fata portii se construieste un zid de protectie si se paveaza curtea interioara.
Din porunca lui Stefan cel Mare, cetatea este puternic fortificata prin construirea unui zid ce inconjoara vechiul fort. In interiorul curtii se aflau incaperile domnitorului si ale familiei sale, ale slujitorilor, ostasilor, depozite pentru alimente si munitii. Cetatea este atestata documentar la 10 februarie 1388.
Cetatea de Scaun a Sucevei a avut o istorie nu numai bogata in evenimente si fapte de lupta, ci a insemnat adesea si principalul element de rezistenta al intregii Moldove impotriva celor ce doreau sa o supuna.
Interioarele cetatii au fost partial restaurate, astfel incat sa ne amintim de viata de curte si sa ne facem o imagine despre ceea ce a reprezentat locuinta temporara a voievozilor Moldovei.
Imediat ce trecem de podul de acces, dam de primele incaperi destinate strajerilor, odata depasit acest obstacol, suntem impresionati de curtea interioara, frumos pavata cu pietre in acele vremuri.
Descoperim in cadrul acestui amplasament incaperi cu diverse destinatii: inchisoarea, baia cu aburi, pivnita, capela s.a. Aici au locuit pe langa voievozii amintiti mai sus si boieri cu ranguri inalte in administratia statului medieval moldav, de la vistiernic pana la hatman.
Restaurarile de la Cetatea de Scaun a Sucevei au inceput in cea de-a doua jumatate a secolului XX, in urma carora vechile ruine, ramase dupa distrugerile provocate fie de factorul uman, fie de factori naturali, au fost inaltate si aduse la un nivel apreciabil atat cat au permis conditiile de conservare a monumentului. Linia alba, ce serpuieste panza exterioara a zidurilor, usor de observat cu ochiul liber, delimiteaza vechile ruine ale cetatii si interventia contemporana.
Astazi, complexul de arhitectura Cetatea de Scaun, resedinta voievodala a Moldovei, sugereaza vizitatorilor imaginea vietii Sucevei medievale. (Paula Neagu)
