Fara indoiala, lumea se schimba, se schimba tot mai repede si nu intotdeauna in bine. Cu ceva mai mult timp in urma ar fi fost de neimaginat ca unui presedinte american sa-i fie trecut cu vederea de catre electorat un scandal precum cel legat de Monica Lewinsky. Tot de necrezut ar fi fost ca presedintele Germaniei sa fie implicat intr-un scandal de coruptie si sa trebuiasca sa demisioneze sau ca unui presedinte, presedintelui Ungariei, sa i se retraga titlul de doctor din cauza faptului ca lucrarea reprezenta un plagiat, la fel cum tot din cauza unui plagiat a trebuit sa demisioneze ministrul german al apararii. Asistam astazi la o discutie tulburatoare referitoare la teza de doctorat a prim-ministrului Victor Ponta. Din pacate, in Romania, titlul de doctor l-au primit nenumarate persoane cu privire la care cred ca ridica serioase semne de intrebare chiar diplomele de liceu… In mod cert, in Romania ar trebui sa se faca ordine incercand sa se elimine plagiatul la fel precum toate formele de coruptie, aceasta nesfarsita caracatita care ne macina tara. Astazi, mi se pare insa semnificativ si un alt aspect. In toate tarile, problemele, oricare ar fi ele, se rezolva acasa, in tara. Doar la noi trebuie sa le exportam, sa le facem sa apara in strainatate. Si, asa cum spunea batranul nostru Caragiale, sa o dam anonima.
Revista Nature, caci la ea ma refer acum, este, fara indoiala, una dintre cele mai importante reviste de stiinta din lume. Dar, asa cum ii spune si numele, ea este dedicata stiintelor naturii, putandu-se insa referi in mod evident si la alte probleme ce privesc lumea academica si a cercetarii. Iar acum revista Nature, despre care nu stiu cum atat de multi pot spune ca nu au auzit, publica o informatie primita ca anonima cu privire la un presupus plagiat al prim-ministrului Romaniei. In mod evident, informatia nu putea proveni decat din Romania…
De ce era nevoie ca acea sursa care a informat revista cu privire la un presupus plagiat sa se adreseze sub protectia anonimatului unei reviste straine cand era mult mai normal sa prezinte dovezile de plagiat forurilor academice romane pentru elucidarea cazului? Cred ca e o intrebare pe care nu avem voie sa nu o punem! Ea tine si de modul in care ne-am invatat sa ne comportam precum in piesele lui Caragiale. Semnam, dar sa fie anonima… Acest mod atat de pagubos de a nu fi in stare sa-ti asumi propriile tale pozitii si afirmatii e aproape de neinteles. La fel, inconstienta cu care ne place sa aruncam acuzele pe firmamentul intregii lumi. In mod normal, asa cum au procedat si nemtii, si ungurii, iti rezolvi problemele la tine acasa si in mod evident lucrurile devin apoi cunoscute lumii intregi. De ce simtim noi placerea balacarelii? E greu de spus si e pacat!
In cazul in speta in mod cert este necesar ca forurile abilitate ale ministerului sau ale universitatii in cauza sa faca cercetarile necesare pentru a stabili intr-adevar daca este vorba de un plagiat sau nu. Iar plagiatul, daca este real si dovedit, este fara indoiala extrem de grav. Dar cred ca la fel de grav este acest mod incalificabil de a proceda. Trebuie in egala masura sa scapam de plagiate si, in genere, de coruptie, dar si de aceasta practica descalificanta a anonimelor menite nu sa rezolve ceva, ci doar sa provoace cat mai mult scandal… (Nick, Foto: Stock.XCHNG)
