Cupidon pare ca se joaca cateodata, nimerind cu sageata intr-o singura persoana, cealalta ramanand indiferenta la suferinta iubirii. Acest Cupidon nu a ratat nici oamenii bogati sau saraci, nici regi, nici imparati, nici tineri, nici batrani, femei, barbati deopotriva. O fi vreun joc divin, sau pur si simplu intamplare? Am invatat ca de fapt nimic nu-i intamplare, nimic nu-i fara de morala, un scop anume se ascunde in orice bucurie sau dezamagire, iar dragostea neimpartasita are si ea rolul ei de cinste in soarta noastra vremelnica. Probabil va ganditi ca nu-i nimic de invatat dintr-o dezamagire de iubire, dintr-o aprindere ciudata a inimii pentru o persoana care se uita cu indiferenta sau chiar nu stie ca existi. De fapt, tin sa va contrazic, pentru ca cele mai bune lectii de viata pornesc de la infrangeri.
Nici eu nu am fost scutita de aceasta ironie a sortie, in care nu ai cum sa iesi invingator dacat atunci cand ii raspunzi cu aceeasi moneda.
In timpul liceului, perioada incantatoare si periculoasa in acelasi timp, am vazut un baiat din alta clasa, frumusel, dar neconformist, dornic de a iesi in evidenta prin trasnaile pe care le punea la cale colegilor si chiar profesorilor. Si acum ma gandesc ce m-a atras la el de fapt, si nu gasesc raspuns mai adecvat decat firea lui rebela, razvratit la tot ceea ce inseamna disciplina, munca, scoala, adica exact tot ceea ce eu nu eram. Din ziua in care m-am indragostit, mergeam la scoala inflacarata de gandul ca il voi vedea, si tot asa a trecut timpul pana am terminat liceul. Nu i-am spus nimic si nici nu i-am lasat impresia ca m-ar interesa persoana lui, totul s-a petrecut in sufletul meu, un foc ce a ars mocnit pana s-a stins de tot.
Dar povestea nu se termina aici, pentru ca ne-am reintalnit dupa ani buni, eu am crescut si el la fel, nu mai eram doi liceeni adolescenti, eram femeie si barbat. De data asta, Cupidon a indreptat arcul catre el, si ironia sortii a fost ca el sa se indragosteasca de mine, dar eu nu mai simteam nimic pentru el, de fapt il vedeam chiar imatur, acelasi pustan pus pe sotii si un neinteles.
Femeia matura si cocheta, care stia prea bine ce-si doreste in viata, nu mai avea nimic de-a face cu adolescenta indragostita de odinioara, asa ca am ignorat avansurile lui, am ignorat barbatul imatur si mi-am vazut de viata. O sa spuneti ca a fost o mica razbunare, dar nu a fost asa, chiar deloc, pur si simplu am realizat ca indragosteala mea a fost o mica pasiune pentru rebel si neprevazut, nu a fost o dragoste puternica, o temelie solida pe care am putea cladi ceva durabil in viitor. (Alina Panait, Foto: Stock.XCHNG)
