Toata stiinta nu este nimic mai mult decat o rafinare a gandirii de zi cu zi (Albert Einstein).
Educatia este chemata sa cultive credinta in puterea si frumusetea stiintei. Accesul tinerilor la cunoastere si la educatia stiintifica reprezinta o premisa necesara succesului unei societati in secolul al XXI-lea. Educatia este un fenomen complex, format dintr-un ansamblu de masuri, aplicate in mod sistematic in vederea formarii si dezvoltarii insusirilor intelectuale, morale sau fizice ale tinerilor. Educatia ofera modele. Astfel, varsta dominata de cautare, alegere si asimilarea modelelor este adolescenta. In scoala, dominant este modelul educatorului.
Intelesurile cuvantului „educatie” sunt bine cunoscute, dar nu intotdeauna sunt precizate finalitatile. Unii pun accent pe informarea continua si modeleaza aptitudinea de comunicare pentru cresterea standingului si mobilitatii in spatiul social, care stimuleaza participarea activa, favorizeaza capacitatile si pregatirea profesionala, dezvolta personalitatea umana, rafinand spiritul si cultivand nazuinta spre perfectiune. Educatia este un sistem de bunuri educationale si totalitatea institutiilor si activitatilor implicate in promovarea si difuzarea ei. Organismele publice, organizatiile nonguvernamentale, mediile de informare in masa reprezinta parteneri privilegiati ai serviciilor educationale. Guvernul Romaniei promoveaza un nou tip de parteneriat social, care sa asigure un larg suport pentru reconstructia sistemului educativ romanesc pe termen mediu si lung, ce necesita eforturi conjugate si coerente, fiind chemate sa se implice partidele politice, sindicatele, reprezentantii societatii civile, asociatiile de parinti, organizatiile de elevi si studenti, mass-media. Cunoasterea este „informatie in context”. Pentru Socrate, autocunoasterea este functia esentiala a spiritului. Credinciosii din vremea lui Newton credeau ca Dumnezeu a folosit gravitatia pentru a crea sisteme solare si planete. Astronomii cred ca totul a aparut in urma cu 15 miliarde de ani, odata cu formarea particulelor care se agitau cu vitexe apropiate luminii. Sistemul solar ce face parte din Galaxia – Calea Lactee, a luat fiinta acum circa 5 miliarde de ani dintr-un nor de gaze, care a inceput sa se prabuseasca sub propria lui greutate si sa se invarteasca. Pe parcursul a 100 milioane de ani s-au format planetele. Motivul pentru care avem incredere in stiinta este pentru ca avem o istorie de 400 de ani de cand ea functioneaza. In urma cu 100 de ani, romanii scriau istorie in aeronautica, erau pionieri in aviatie si pregateau cucerirea spatiului cosmic. Diferenta intre pseudostiinta si adevarata stiinta o descoperim printr-o educatie stiintifica riguroasa, fiind cel mai important lucru pe care il putem face pentru copiii nostri. Prin cunoasterea cat mai exacta a realitatii materiale, imediate, se detroneaza mituri si superstitii. Trebuie sa constientizam ceea ce ni se intampla, trebuie sa cercetam tot timpul si apoi sa dezvoltam strategii, metode, sisteme, astfel incat sa ne indreptam spre viitorul dorit. Daca privim la evenimentele globale din ultima perioada, observam ca sunt interconectate, educatia stiintifica fiind cea care patrunde in miezul problemelor, dezvoltand mobilitatea in gandire si puterea de exprimare a mintii, curiozitatea, placerea si nevoia de a invata, aptitudinea de a intelege o problema de a-i defini datele, de a-i gasi o solutie, de a structura cunostintele, de a stimula activitatea gandirii divergente, a libertatii, a responsabilitatii, a angajarii intr-o activitate concreta, a explora, a cuceri, a construi mediul. Valoarea de adevar a cunoasterii stiintifice apare drept singura explicatie a eficacitatii practice extraordinare a cercetarii stiintifice. Cercetarea stiintifica produce stiinta. Daca printr-o birocratie excesiva, sau o politica manageriala defectuoasa, vom distruge cercetarea stiintifica, daca vom distruge stiinta, vom distruge astfel economia. Cercetarea stiintifica constituie sursa economiei, ea se autoproduce si produce un invatamint stiintific, instruieste si educa, si prin toate acestea ea conduce la superioritate sociala. Valorile stiintifice nu se consuma, nu se pierd. Cercetarea stiintifica trebuie sa capete un rol decisiv in dezvoltarea competitiva si durabila a societatii romanesti. Astfel, cercetarea stiintifica alimenteaza economia, tehnica, conduce la bunastare, prin instructie si educatie stiintifica obtinandu-se stabilitate si dezvoltare sociala, gestionarea crizele sociale, economice, financiare, militare.
Cercetatorilor, ca Louis Pasteur, Joseph Lister sau Alexander Fleming, la capatul unui drum presarat de „indoieli si sperante“, le-a fost dat sa ajunga la rezultate stiintifice ce ii inalta la rangul de binefacatori de neuitat ai omenirii. Herta Müller, Ellie Wiesel si George Emil Palade-sunt remarcabilii romani detinatori ai Premiului Nobel ce onoreaza tara in care s-au nascut, in care s-au format si din care vicisitudinile istoriei i-au silit sa plece. Ioan Moraru a fost un prestigios medic roman, laureat al Premiului Nobel pentru Pace.
Integrarea din punct de vedere stiintific in activitatile Uniunii Europene reprezinta tinta majora a colaborarii internationale pe plan stiintific. Tehnologiile societatii informationale au un profund impact asupra dezvoltarii stiintifice.
Planurile de viitor sunt bine elaborate. Ramane de vazut daca exista suficienta forta pentru a fi corelate si puse in aplicare in mod eficient. (Anelia Dogaru Goncea, Foto: Stock.XCHNG)
