Tot mai multi prieteni vor sa plece din tara asta in care a trai a ajuns un efort, un chin. Oameni admirabili, cu meserii respectabile, oameni care muncesc mult, oameni care vor sa aiba copii, dar care n-au decat griji. Tot mai multe griji si tristeti despre ratele la banca, bugete de familie sau „n-ai sa-mi dai şi mie un milion pana vineri?” N-are sens sa iti bestelesti tara-mama. Poti sa critici politicienii, coruptia, birocratia etc. Poti sa observi ca „traditiile” comuniste si balcanice trag tara inapoi. Dar e bine sa o faci obiectiv, fara ura si pasiune.
Sa dezvolti obsesii legate de plecarea din tara e o boala. Sa traiesti asa intr-o rautate si sila autoindusa, vazand in orice om de afara o oportunitate de a te agata, si deschizand ochii ziua doar in speranta ca poate azi iti da cineva un bilet gratis catre Tara de Vis, asteptand continuu sa ti se dea chestii pe tava, asteptand fapte marete si revolutii, insa nefiind dispus Tu sa faci absolut nimic in sensul asta, sunt Greseli Capitale! Realitatile existentei zilnice sunt, de cele mai multe ori, dure, pline de provocari si de esecuri. Iar daca la inceput acceptam provocarile cu bratele deschise, bucurosi sa experimentam viata cu tot ce aduce ea, cu cat trece timpul, rabdarea noastra pare sa ajunga la limita. Poate pentru ca politicienii romani au niste averi greu de explicat, in timp ce mare parte a populatiei traieste intr-o saracie cumplita. Nefaste sunt zilele in care starea depresiva ne preia intreaga existenta, cauzata fiind de un eveniment dramatic sau traumatizant, sau de o secventa de evenimente negative care ne-au consumat toata energia.
Samuel Ullman spunea cu multa intelepciune ca: Suntem tineri asemeni credintei noastre, batrani asemeni indoielii noastre, tineri asemeni increderii in noi insine, batrani asemeni temerii noastre, tineri asemeni sperantei noastre, batrani asemeni deziluziei noastre. Ramaneti tineri atat timp cat sufletul vostru va fi receptiv la mesajele frumusetii, bucuriei, maretiei si fortei naturii, omului si infinitului. Cand totul va fi la pamant, cand cel mai ascuns ungher al sufletului vostru va fi acoperit de zapada pesimismului si de gheata cinismului, doar atunci veti fi intr-adevar batrani. Si Dumnezeu sa fie milostiv cu sufletul vostru.
Schimbarea perspectivei si noi optiuni ne pun la indemana instrumente puternice pentru a ne schimba viata. Ceea ce se manifesta ca un sir de probleme si provocari, neplaceri si frustrari sunt lectii – acestea se vor repeta pana cand le vom accepta si invata. Constientizarea si abilitatea de a face schimbari sunt elemente necesare pentru invatarea acestei reguli. Cand iti devine limpede ca motivul pentru care vrei sa traiesti este ca astfel iti poti exprima intregul potential creativ, afli raspunsurile la marile intrebari spirituale: Cine esti tu? De ce te afli aici? Ce vrei cu adevarat?
Daca ne referim la noi ca fiinta umana, cel mai adesea incepem sa ne privim ca un corp, urmeaza o minte, un suflet si, daca mai vrei, vezi ca este si un spirit acolo. Voltaire recomanda, ca o reteta a fericirii umane: trupul unui atlet si sufletul unui intelept. Sa acordam incredere in puterea spiritului. Sa aspiram catre intelepciune – aceasta este marea incercare a vietii si nu cunoaste limite in afara acelora impuse de noi insine.
Fii tolerant, accepta-i pe ceilalti asa cum sunt si straduieste-te sa constientizezi; straduieste-te sa te intelegi si sa percepi obiectiv propria ta persoana, gandurile si sentimentele tale! Experientele negative sunt oportunitati de a vindeca ranile pe care le ai. Ajuta-i pe ceilalti, si astfel te vei ajuta pe tine. Asuma-ti angajamentul de a invata si de a schimba – fii suficient de umil pentru a-ti recunoaste propriile slabiciuni si indeajuns de flexibil pentru a te adapta. Asuma-ti responsabilitatea asupra ta. Invata sa renunti atunci cand nu poti schimba lucrurile. Nu te enerva cand gandurile amare iti intuneca mintea. Curajul este in fiecare dintre noi – foloseste-l atunci cand trebuie sa faci ceva bun pentru tine si mai ales pentru orice fiinta ce are nevoie de ajutorul tau.
Da, a fi bun inseamna a te putea privi in oglinda fara resentimente, sa fii deasupra tuturor nimicniciilor, sa ai coloana vertebrala si sa intelegi ca esti o persoana cu o inima mare. Asa cum „orice soldat poarta in ranita bastonul de maresal”, fiecare dintre noi putem fi premiantii cu coronita ai acestei vieti intr-un singur fel: daruind dragoste. (Anelia Dogaru Goncea, Foto: Stock.XCHNG)
