Proiectata de arhitectul Dimitrie Harjeu (Herjeu) in stil neoclasic francez, aceasta cladire impresionanta este situata in vecinatatea parcului Cismigiu, pe bulevardul Mihail Kogalniceanu. Anul estimativ de construire este 1927. Casa pastreaza placuta cu semnatura arhitectului. Inainte de 1944, imobilul cu peste 34 de camere a fost sediu al Gestapoului si al Ambasadei Germane. Dupa 1990, a devenit sediul Rofilm – societate de stat de productie cinematografica infiintata prin reorganizarea Regiei Autonome Cinerom.
Arhitectul Dimitrie Harjeu (Calugareni, Neamt 1869 – 1926) a profesat dupa 1900, in perioada antebelica, dar si interbelica, realizand in special resedinte in zone din centrul Bucurestiului, atat in stil eclectic cu elemente neoclasice, cat si in stilul neoromanesc caracteristic perioadei.
Arhitect-sef al orasului Bucuresti (1910-1916), a fost membru al comitetului de conducere al Societatii Arhitectilor Romani si a facut parte din comitetul revistei Arhitectura; alaturi de arhitecti precum Ion Mincu, Ion D. Berindei, Jean Monda, Horia Creanga, Dimitrie Harjeu a contribuit la realizarea unor ansambluri rezidentiale renumite din Parcelarea Ioanid si Parcelarea Filipescu.
Pentru el arhitectura romaneasca nu a fost moda ceruta de o lume lipsita de orientare in arta ca si in rosturile noastre nationale, caci el nu a facut opera eftina de imitatie, un fel de arheologie atat de raspandita in ultimul timp prin goana dupa un arhaism fara nici un rost si contrar spiritului vremei; el a fost un mare constructor de lucruri noui, la inaltimea vremei si in spiritul traditiilor noastre pe cari le-a inteles cu acel instrinct al artei ce l’a avut ca putini altii. El a creiat cu simplitate, cu distinctie, lucrari cari raman; el nu a banalizat trecutul, el a marit patrimoniul nostru artistic. (Socolescu, Toma T., La mormantul lui D. Herjeu, in revista Arhitectura,1926, nr. 5, pp. 7-8.)
Pe langa curtea exterioara, cu o suprafata de 430 mp, ce poate gazdui pana la 10 autoturisme, imobilul dispune de camere cu suprafete utile generoase, incepand de la 30 mp, 50 mp, 60 mp pana la 85 mp utili, si spatii de depozitare multiple. In anul 2009, au fost demarate lucrarile de consolidare/restaurare, oprite insa din motive financiare.
Vitraliul de dimensiuni generoase ce infatiseaza patru dintre cele sapte arte, transpuse in personajele feminine redate intr-o maniera Art Nouveau, sunt reprezentate deasupra simbolurilor pentru arta scrierii (cartea deschisa si pana), arta muzicii (lira-reprezentare din Grecia antica), arta teatrului (cele doua masti-comedia si tragedia) si arta picturii (paleta). Soarele, regasit in patru ipostaze in partea superioara a vitraliului, poate reprezenta un simbol masonic. (Surse: Socolescu, Toma T., La mormantul lui D. Herjeu, in revista Arhitectura,1926, nr. 5, pp. 7-8., adevarul.ro/e-architecture.ro, Foto: Gabriel Ghizdavu)
