Pe zi ce trece ne lovim de fenomenul taierilor ilegale, consolidat de lipsa impaduririlor in Romania, in ciuda faptului ca marii nostri specialisti din minister si din alte structuri de stat incearca sa ne convinga ca nu este asa. E simplu, practic: guvernantii mint intru apararea marilor companii care isi infiinteaza ocoale private ale padurilor si iau in administrare de la Romsilva suprafete forestiere pe niste intervale de timp ce variaza intre 50 si 100 de ani, precum le „da voie” amenajamentele silvice sau legile referitoare la retrocedari de la noi. Cu toate acestea, unii dintre noi inca mai luptam in interesul vegetatiei si faunei specifice Carpatilor romanesti.
Pastrand traditia ultimilor doi ani, o asociatie de renume in protectia mediului montan si a conservarii acestuia pentru generatiile ce urmeaza a demarat noi impaduriri cu specii ce au rol de protectie si consolidare a solului, precum salcamul, in perioada aprilie-mai 2016. Aceasta asociatie se numeste Tasuleasa Social si are sediul pe Drumul Romanilor, in Piatra Fantanele, judetul Bistrita-Nasaud. In ciuda faptului ca numeroase studii sustin ca tinerii din ziua de astazi nu se pot dezlipi de calculatoare si gadgeturi, pentru cateva zile de lucru voluntar nu au existat nici telefoane, nici ipad-uri si nici laptopuri, asta in conditiile in care majoritatea celor prezenti nu au implinit inca 18 ani. Telefoanele destepte si-au facut aparitia abia in pauzele de masa, cand au fost folosite pentru a imortaliza momentele speciale din mijlocul naturii si promovarea pe retelele de socializare a actiunilor marca Tasuleasa Social, care a ajuns deja la 12 ani de impaduriri.
In acelasi timp, in alta zona montana din mijlocul Romaniei de aceasta data, si anume in mijlocul Carpatilor, mai pe la poalele Fagarasilor, o alta asociatie care si-a adjudecat si titlul de fundatie isi face campanie de marketing pe seama interesului ecologic, care ar trebui ce-i drept sa guverneze viata de zi cu zi a celor implicati in activitati din cadrul natural. Acest lucru a propulsat-o pe canalele media din tara drept catalizator al unei nou-infiintate Garzi Forestiere Romane, cu nume nou, dar cu aceiasi oameni, aceleasi principii si aceleasi metehne. Doar lauda a mai ramas din ceea ce promiteau la inceput de an, intr-o adevarata campanie electorala din domeniul silvic.
Aceasta fundatie se numeste Conservation Carpathia si isi are sediul in comuna Sinca Noua, judetul Brasov. In ultimul timp s-au laudat cu achizitia de terenuri impadurite, deci si de material lemnos din padure, in scopul conservarii. Pe langa cateva zeci de hectare achizitionate dupa taieri rase dubioase in zona Izvoarelor Dambovitei, astazi au inceput sa faca si ei acelasi lucru, programand acelasi tip de taieri, pentru a proteja apoi o vegetatie ce se va instala pionier, fara valoare estetica sau ecologica si in total dezacord cu tipul de padure fundamental. Ce-i drept, trebuie sa iti suplimentezi fondurile la fundatie de undeva. Rusine insa ca apeleaza la aceste trucuri economico-frauduloase si speram ca astfel de proiecte pentru Avizul de Mediu nu vor fi aprobate de cei de la APM.
Lista celor care au vandut in ultimul an padurea, taiata ori netaiata, catre fundatia si firmele administrate de biologul german Christoph Promberger (patronul si initiatorul fundatiei) este foarte lunga, insumand cateva mii de hectare, intermediar al vanzarilor fiind de fiecare data inginerul Horatiu Hanganu, acelasi personaj care s-a ocupat si se ocupa si de intocmirea documentatiei cadastrale pentru padurile ce au fost sau vor fi retrocedate, ca membru al Comisiei de Fond Funciar din Primaria Rucar si ca specialist in masuratori topografice, cu retributie de la bugetul local, dar si director al Parcului National Piatra Craiului.
Acelasi Horatiu Hanganu apare si in dosarul „Hrebenciuc”, instrumentat de DNA, fiind suspectat (ca administrator al Geoprocesing SRL Brasov) ca avea rolul de a intocmi nu numai documentatia cadastrala, dar si pe acela de a contacta si „stimula” persoanele implicate in mod direct in procesul retrocedarilor (presedinti ai comisiilor locale de fond funciar, primari si sefi de ocoale), fiind cel care impartea padurea dupa… valoare. De aici va las singuri sa continuati interpretarea actiunilor care cateodata isi urmeaza drumul firesc, armonios si in interesul mediului nostru inconjurator, iar in alte dati si circumstante pot devia spre interesul economic al celor care folosesc natura pentru a se imbogati in orice mod si lipsit de orice scrupule. (Razvan-Constantin Ciubotaru, Foto: tasuleasasocial.ro)
