Fotbalul si politica sunt cele doua lucruri despre care se afirma generic ca sunt subiectele intelese si cel mai mult discutate din cotidian. Cu siguranta ca asa este, cu toate ca putini dintre noi ne pricepem intr-adevar la ele. Ne place sa le discutam adesea ca subiecte de conversatie superficiala, vorba lunga sau pur si simplu pentru a vedea si opinia cunoscutilor. Intre 10 iunie si 10 iulie 2016, toata Europa, fotbalistica si nu numai, va sta cu ochii pe televizor, de acasa sau de la terase, iar cei mai norocosi vor putea vedea pe viu meciurile de pe arenele franceze. Pentru noi romanii, calificarea la aceste Campionate Europene a venit ca o binecuvantare, deoarece pana acum eram obisnuiti sa urmarim turneele finale mai mult la televizor, cu frustrarile de rigoare de dupa calificarile esuate din vina antrenorilor sau a conducerii de tip mafiot a federatiei sau ligii.
Acum, aceasta conducere s-a schimbat, dar au disparut oare si vechile moravuri? Asta vom vedea dupa turneul final, iar pana atunci trebuie sa ne incredem in spusele bacauanului Razvan Burleanu din fruntea federatiei. Avem o arena fotbalistica de nivel european care sta inchisa din cauza incompetentei angajatilor ISU Bucuresti, deoarece acestia refuza sa testeze si sa inteleaga materialul din care este realizat acoperisul retractabil. Primaria Capitalei are si ea o parte din vina, precum a avut si atunci cand aceasta arena a fost ridicata cu niste costuri enorme, desi este identica cu cea din Frankfurt, Germania, dar, pentru ca suntem in Romania si mai trebuia sa ramana si ceva constructorilor si autoritatilor, acum nici la televizor nu mai putem urmari meciuri de pe ea…
Federatia a scos la vanzare biletele pentru meciurile Romaniei din grupe, bilete care trebuiau sa se vanda ca painea calda, doar nu degeaba suntem o tara de mari admiratori ai sportului-rege?! Controlul federatiei asupra biletelor a lasat insa de dorit, mecanismul de vanzare la fel. S-au asteptat aplicatiile fanilor si dupa feedback-ul foarte incurajator s-a ajuns la concluzia ca este mult prea mare cererea. S-a trecut apoi la o loterie, ce nu a fost deloc dreapta deoarece nu se puteau lua bilete de grup si nici mai multe bilete individuale odata. Asta a insemnat ca suporterii care doreau sa faca o excursie in Franta pentru vreo doua saptamani sa poata merge numai singuri sau maximum cu un partener, fiindca erau sanse bune ca ceilalti membri ai grupului sau sa nu prinda bilet. Multi dintre iubitorii echipei nationale au renuntat astfel la idee…
Asteptarile de la baietii nostri sunt mari, ca de fiecare data. Trebuie insa sa fim realisti si sa ne punem intrebarea logica referitoare la valoarea reala a acestora si la valoarea echipelor la care evolueaza, una medie din pacate. Uitandu-ma la cum ne-am calificat, trebuie sa admit ca singura care poate face diferenta este apararea, iar daca se va intampla asa, atunci poate vom reusi o performanta asemanatoare fostei campioane din 2004, Grecia, pe care tot noi am lasat-o acum acasa. Sa ii preluam oare mostenirea?
Elvetia nu mai e echipa care a fost la Mondiale, dar e capabila de surprize oricand si ii cunoaste foarte bine pe francezi, cu care au si jucat in grupa la ultimul turneu mondial. Adevarata surpriza este selectionata albaneza, de care trebuie sa ne ferim si pe care nu trebuie sa o tratam de sus, ci sa studiem atent maniera foarte tehnica in care s-au calificat. Despre Franta nu cred ca mai am ce sa spun, iar in incheiere nu pot sa imi doresc decat ca atacantii nostri din campionatele de pretutindeni sa dea cat mai multe goluri si sa nu isi iasa din ritm pana dupa finalul turneului european. Hai Romania! (Razvan-Constantin Ciubotaru, Foto: www.frf.ro)
