Cel mai frumos loc din Romania poate fi, oriunde… acolo unde te simti acasa, acolo unde ti se umple sufletul de liniste, de bucurie. Acumulam, in suflete, locuri frumoase, clipe minunate. Doar… sa deschidem ochii si sa avem dorinta de a le vedea. Muzeul Civilizatiei Traditionale „Astra” (Muzeul Satului) din Dumbrava Sibiului, cel mai mare, ca teritoriu, mai bogat, ca patrimoniu, si mai original, in privinta conceptiei tematice, muzeu in aer liber din Romania si printre cele mai reprezentative institutii ale genului din Europa, l-a determinat pe reputatul muzeolog olandez Bernet Kempers, inca din anul 1966, sa-l considere cel mai frumos muzeu in aer liber din Europa. Un peisaj de vis, cu paduri racoroase si poieni insorite, strabatute de un raulet, ce pune in miscare rotile morilor de apa, avand in mijloc un lac de 6 ha, in care se oglindesc morile de vant dobrogene si constructiile pescarilor din Delta Dunarii si unde sunt expuse mori si poduri plutitoare (la care se ajunge cu lotcile pescaresti ancorate la debarcader).
Strabatand acest spatiu grandios (96 ha), brazdat de 10 km de alei (de-a lungul carora te poti plimba cu trasuri autentice, iar iarna, cu sanii), cu numeroase locuri de popas, ai ocazia, asa cum mi s-a intamplat si mie, sa vizitezi doua expozitii permanente, distincte, perfect delimitate, spatial si tematic, lumea de altadata a satului romanesc („muzeul etnografic in aer liber”, 42 ha), precum si reflexul acesteia in constiinta artistica contemporana (expozitia de sculptura moderna in lemn, cu opere realizate de artisti romani si straini reputati, inspirate din universul satului traditional, 3 ha). Se pot admira 127 de gospodarii, 400 de constructii si 22.000 de obiecte de inventar. Totusi, nu obiectele in sine sunt cele care atrag anual o medie de 350.000 de vizitatori, ci faptul ca muzeul pare viu, o intindere pestrita de gospodarii, ce parca sunt inca locuite. Curtile sunt incarcate de flori, pomii, de roade, pe case se intind bolti de vita-de-vie.
Exista aici o bisericuta, care atrage, ca un magnet, miresele; este supranumita „Capela Sixtina” si a fost adusa din Manastireni-Cluj; o constructie mica de lemn, ridicata in 1672, despre care muzeografii povestesc ca s-au minunat cand au descoperit-o cat de bine se pastrase pictura de-a lungul anilor. Au curatat-o, au restaurat-o si, actualmente, cand intri in ea, ai impresia ca sfintii sunt vii si gata sa coboare alaturi de tine. A devenit o moda sa te cununi la muzeul din Dumbrava, si nu numai sibiencele se casatoresc aici, se fac programari din timp, din toata tara… Nimeni nu a crezut ca se va inregistra un asemenea succes. Sunt duminici in care nuntile si botezurile se tin lant, si cate noua pe zi. Mirilor le sta la dispozitie o trasura alba, iar invitatii pot continua alaiul cu alte trei trasuri traditionale. Cel/cea care n-are noroc sa prinda loc la Capela Sixtina se multumeste cu poze. Organizeaza cununia la o biserica din Sibiu, apoi „urca” nuntasii in masini si vine la muzeu. In weekenduri, parcarea muzeului geme de masini impodobite cu funde, flori si lumanari.
Biserica nu este singurul loc viu din Muzeul Astra. Carciuma din Batrani si Hanul din Tulghes gem de turisti. Ambele sunt cladiri din secolul al XIX-lea, una adusa din Batrani, Prahova, cealalta din Tulghes, Harghita. Hanul a avut, candva, si cateva camarute pentru odihna, dar era pretuit mai ales pentru bucatarie si pentru turnul, in care, hangiul punea un felinar pentru a calauzi calatorii, asemenea unui far. Amandoua au fost restaurate si acum se poate servi aici mancare traditionala. Iar pentru cei care doresc chiar sa innopteze in muzeu a fost adus din Vestem, un sat de langa Sibiu, un alt han din secolul al XIX-lea, care, dupa restaurare, a fost transformat in hotel. Pe cei 10 kilometri de alei ale muzeului te poti plimba cu trasuri autentice, iar iarna, cu sanii.
Directorul Muzeului Astra, Corneliu Bucur, are un proiect care se intituleaza „Tezaure umane vii”. Este vorba de mesteri care au pastrat traditiile de sute de ani. Pe cei mai valorosi dintre acestia a vrut sa-i faca academicieni. Evident, nu in sensul strict al cuvantului, dar ar fi vrut ca Academia Romana sa le recunoasca macar meritul de a excela intr-o ramura a culturii traditionale. Dupa ce a starnit zambete si a fost persiflat ca vrea sa bage taranii in Academie, a reusit ca „tezaurele” sale sa fie recunoscute de cel mai inalt for stiintific. Apoi a organizat o Olimpiada a traditiilor, un concurs la care participa micuti deprinsi cu mestesugurile traditionale. Iar pentru cei care nu sunt mesteri, dar vor sa invete sau macar apreciaza arta traditionala, la Muzeul Astra se organizeaza, periodic, targuri. Copiii pot sa invete sa-si mestereasca jucarii din lemn, iar adultii pot sa cumpere straie, covoare, stergare, oale, branza de oaie etc. Chiar daca nu vii cu gandul sa cumperi, tot nu pleci fara o placinta proaspat scoasa din cuptor sau fara sa gusti un „pastrav la feriga”.
Despre ofertele turistice ale „Astrei”, s-ar putea afirma ca sunt complete, ele punand la dispozitia vizitatorilor numeroase posibilitati de agrement, de la parcurgerea diverselor itinerarii din muzeul in aer liber (itinerarul religios – biserici si troite monumentale; itinerarul arhitectura populara; itinerarul morile de vant; itinerarul olarilor…), pana la plimbarea cu trasura, cu sania sau cu barca si de la jocul de popice pana la pavilionul de joaca din cadrul „Etno-Tehno-Parc”. Oferta turistica este imbogatita si de o excelenta oferta culturala. Beneficiind de ghidaje specializate (ghid uman sau audioghiduri), vizitatorii pot aprofunda numeroase subiecte de civilizatie si tehnica populara. (Doina Butman)