Niponii trec in aceste zile prin ceea ce probabil va intra in istorie drept cea mai costisitoare catastrofa naturala din istoria moderna a omenirii, eveniment ale carui efecte economice sunt prelungite si amplificate de criza nucleara lasata in urma de tsunamiul care a lovit centrala nucleara Fukushima Daiichi, construita in 1971 pe tarmul Oceanului Pacific. Cu efecte si consecinte pe termen lung, atat din punct de vedere umanitar, dar si economic, pentru a doua oara dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Japonia se confrunta cu o amenintare nucleara fara precedent. Numeroase replici cu magnitudini de peste 6 grade Richter se produc aproape zilnic, iar seismologii au dat chiar un avertisment ce anunta iminenta unui nou cutremur cu magnitudine mai mare de 7 grade Richter.
Situatia centralei nucleare Fukushima Daiichi ramane la fel de incerta, iar accidentul nuclear, clasat la nivelul 6 din 7 pe scara INES a agentiei internationale de energie atomica, este la doar un pas de severitatea accidentului de la Cernobil. Lipsa energiei electrice si imposibilitatea aprovizionarii cu materie prima a dus la suspendarea activitatii multor companii, iar lipsa productiei se va resimti in curand prin cresteri de preturi si stocuri in scadere pentru mai toate produsele de larg consum, alimente, precum si pentru echipamentele care au in componenta microprocesoare si chipuri de memorie, ecrane LCD de dimensiuni mari sau acumulatori Li-Ion livrate in intreaga lume. Asadar, consecintele nefaste sunt multiple. In lipsa centralelor nucleare, reteaua de electricitate din Japonia duce lipsa de aproximativ 10 milioane KW, necesari pentru a acoperi consumul oraselor puternic tehnologizate si industria. Solidaritatea nationala si internationala este evidenta. Marii producatori japonezi au contribuit la eforturile umanitare cu milioane de dolari in lichiditati si echipamente.
Sprijinul international este o hora a mainilor intense in aceste momente dramatice, Japonia este o tara puternic tehnologizata si unul dintre principalii furnizori de produse si subansambluri pentru industria IT si piata electronicelor de consum. In cel mai scurt timp, complexitatea impactului negativ a acestei catastrofe nucleare asupra noastra a tuturor va fi vizibila, din pacate. Numeroase tari au luat masuri pentru a permite cetatenilor lor sa se indeparteze de zona centralei nucleare Fukushima 1, din cauza riscurilor unei catastrofe nucleare. Totodata, din dorinta de a se proteja, autoritatile din Extremul Orient rus au recurs la paza de coasta si utilizeaza in special moluste pentru a masura nivelul radiatiilor, iar chinezii si bulgarii cumpara sare iodata, respectiv iodura de potasiu, pentru a se proteja de particulele radioactive care ar putea provoca, printre altele, si cancer tiroidian. Este o mare tragedie, suntem consternati si alaturi cu sufletul de japonezi. Dumnezeu sa le dea putere sa infrunte aceasta provocare.
Ca sa faci o paralela a intensitatii pericolului radioactiv fata de de poluarea clasica prin CO2 inseamna sa te opresti putin, sa tragi aer puternic in piept, sa reflectezi si sa constientizezi seriozitatea, complexitatea si consecintele ambelor probleme. Atmosfera este „depozitul” care absoarbe zilnic cantitati infinite de particule solide, lichide si gazoase emanate de nenumarate surse naturale sau artificiale. In acest imens bazin se ridica in fiecare minut pulberi si gaze fie de natura vegetala (granule de polen, spori vegetali, gaze rezultate din procese de descompunere a vegetatiei moarte), fie provenite in urma eruptiilor vulcanice sau din distrugerea scoartei solului. Dar cele mai numeroase si variate pulberi isi au originea in activitatile umane.
Pe masura dezvoltarii procesului de industrializare au crescut si numarul, si varietatea surselor de poluare. Astazi nu exista nici o asezare urbana in care sa nu fie cel putin o unitate industriala si deci o sursa de impurificare a aerului.
La acestea se adauga si numarul din ce in ce mai mare de autovehicule care, alaturi de uzine si fabrici, contribuie la amplificarea poluarii aerului. In aceste conditii, atmosfera marilor orase, si nu numai, a devenit un amestec de aer, gaze si pulberi de cele mai diverse origini.
Deci, poluarea atmosferei, rezultat in cea mai mare parte al activitatilor umane, este determinata de difuzia in atmosfera a substantelor nocive numite poluanti, sub forma solida (praf, pulberi), lichida (vapori de apa) si gazoasa (gaze toxice) care modifica compozitia naturala a aerului. Ea se poate manifesta sub forma de ceata, negura, aer cetos. Cei mai frecventi poluanti intalniti in atmosfera urbana sunt gazul carbonic si oxidul carbonic, anhidrida sulfuroasa si sulfurica, diversi acizi, prafuri, fumul si cenusa provenita din arderi, praful mineral, hidrocarburi, microbi si virusi.
Concentratia acestor elemente variaza mult cu amplasamentul, sezonul, factorii meteorologici. In literatura de specialitate, sursele de poluare sunt clasificate, dupa origine, in naturale si artificiale, iar dupa forma, in punctuale (cosurile de fabrici), lineare (coloanele de masini) si de suprafata (cosurile caselor dintr-o localitate). Principala sursa de poluare ramane industria. La marile combinate siderurgice, care din pacate sunt „pe cale de disparitie”, prin amploarea procesului tehnologic, cantitatea de impuritati degajata este imensa.
Alaturi de industrie, mijloacele de transport constituie, de asemenea, surse importante de poluare. In marile orase ale SUA de exemplu, poluarea produsa de autovehicule este mai mare decat cea datorata celorlalte surse. Odata cu cresterea numarului surselor de poluare, cu varietatea compozitiei poluantilor si mai ales cu efectele acestora asupra mediului inconjurator si indeosebi asupra vietii, a aparut necesitatea cunoasterii numarului, naturii si capacitatii acestora, mai precis o inventariere a tuturor surselor de poluare.
Aceasta inventariere, cunoscuta sub denumirea de cadastru al surselor de emisie, permite obtinerea unor informatii detaliate asupra acestora, cat si posibilitatea aplicarii masurilor necesare mentinerii puritatii aerului. Cercetarile au dovedit ca poluantii, gazele sau vaporii toxici, particulele foarte fine de praf, funingine, pot exercita efecte nocive asupra omului, asupra vietii in general. Poluarea aerului poate avea asupra sanatatii populatiei o actiune directa, pusa in evidenta prin efecte iritante, asfixiante fibrozante, cancerigene, teratogene, mutagene, ca si printr-o actiune indirecta pusa in evidenta prin modificarile asupra topoclimei urbane, asupra florei, vegetatiei, asupra conditiilor de viata a populatiei.
Poluarea a reprezentat, reprezinta si va reprezenta o problema pentru rasa umana si, cu cat suntem mai indiferenti fata de calitatea aerului, ne semnam singuri condamnarea la moarte, din pacate o moarte lenta si sigura. (Anelia Dogaru Goncea, Foto: Stock.XCHNG)
