Povestea noastra de dragoste incepe de fapt din copilarie. Imaginati-va doi copii care se joaca si care fac nazbatii impreuna. Eram colegi la gradinita si apoi in scoala primara, ne intelegeam foarte bine, si pentru ca parintii nostri lucrau in aceeasi intreprindere, mai faceau cu schimbul sa aiba grija de noi, avand in vedere ca pe vremea aceea nu erau bone, iar bunicii erau la tara si nu puteau sa stea cu noi. Imi amintesc de zilele cand mancam impreuna, ne jucam impreuna si dormeam… tot impreuna.
Timpul a trecut, parintii nostri au rupt relatiile, intrucat si-au schimbat serviciul, noi am crescut, am dat la liceu, apoi la facultate si am pierdut legatura de tot. Au trecut asa 15 ani, pana cand intr-o zi calda de vara ne-am reintalnit intamplator in oras. El era in concediu, iar eu tocmai iesisem de la munca. Eu l-am recunoscut imediat, ramasese neschimbat, cu aceeasi privire senina si ochi blanzi, si l-am salutat. El ma recunoscuse, insa era putin luat prin surprindere de sarmul meu de femeie, si confuz oarecum, intrucat ma gasea cu mult schimbata fata de fetiscana de acum un deceniu si jumatate. Avea o privire de barbat flatat, era incantat si nu stia cum sa isi inceapa „atacul”, dar s-a repliat degraba si a inceput sa povesteasca despre concediul lui ce tocmai se sfarsise. A fost la mare cu niste prieteni, el singur, fara prietena… ce coincidenta in gandul meu, ca doar si eu tot acolo am fost, tot cu niste prietene. Si dupa ce mi-a cerut numarul de telefon, a ramas sa ma sune mai tarziu, pentru ca eu eram in drum spre sala, la aerobic. Nici nu a trecut o ora, ca in timp ce ma schimbam la vestiar aud telefonul ca suna. Cine sa fie? El avea o voce calda si ma sunase sa ma intrebe daca am terminat cu „exercitiile”, sa vina sa ma ia cu masina. Atunci am acceptat si, cand a venit, mi-a oferit un buchet imens de trandafiri, apoi am iesit in oras la un restaurant. In momentul in care ne-am asezat la masa canta Michael Bolton cu When a man loves a woman si tin minte ca ne uitam amandoi unul la celalalt fara sa spunem nimic pentru cateva momente, doar ne uitam si ne sorbeam din priviri, aceasta melodie a ramas melodia noastra de suflet. Din ziua aceea nu ne-am mai putut desparti, am ramas impreuna si ne amuzam si astazi de intorsatura lucrurilor, de jocul sortii care ne-a unit din nou. (Alina Panait, Foto: Stock.XCHNG)
