De ziua tarii mele, de 1 decembrie, pot spune ca sunt mandra ca sunt romanca. M-am nascut in aceasta tara a carei frumuseti le admir cu nesat. Calatorind prin fiecare zona a tarii pot spune ca sunt multe lucruri de vazut, lucruri care te fac sa te mandresti si sa strigi in gura mare, ca sa te auda o lume intrega: Sunt mandra ca sunt romanca. De la platoul de la Alba-Iulia, la Castelul Bran, Castelul Peles, Castelul Corvinilor, la Sarmizegetusa si pana la Manastirile din Bucovina – totul este istorie, istoria poporului meu, in fata careia imi plec respectuos fruntea si spun Multumesc. Ma simt romanca pentru ca poezia noastra ma face sa tremur ca o frunza ori sa-mi gasesc linistea la citirea ei. Ma desprind si ma inalt asemeni Coloanei Infinitului a lui Brancusi cand sunt impovarata de griji, de necazuri si lupt cu toata fiinta mea pentru bine, frumos, dreptate si adevar.
Sunt romanca si-mi iubesc semenii pentru bunatatea, caldura sufletelor lor. Imi plac bucatele romanesti si le ofer oricarui om ce-mi trece pragul. Iubesc pamantul tarii mele, pentru ca stiu cat de greu s-au luptat strabunii mei pentru el, pentru fiecare bucatica, palma de pamant. In coltul ochiului trece grabita o lacrima si inima-mi bate mai tare cand ascult imnul tarii mele si atunci simt, ma bucur, ma mandresc din nou ca sunt romanca.
Ma mandresc ca sunt romanca si doresc tarii mele tot ce este mai bun si La multi ani! de ziua ei. (Gabriela Rotaru, Foto: Wikipedia)
