de cele mai multe ori. Deoarece prin acest lucru te definesti ca om social si reusesti sa iti faci pana si tu o idee despre cine esti cu adevarat. Prin ochii lor eu reusesc sa imi fac o idee de cum sunt vazuta eu in societate.
De cateva luni am luat totul de la zero. Pur si simplu am renuntat la tot ce cladisem pana la 28 de ani si am inceput o noua viata. De abia acum reusesc sa vad cum sunt cu adevarat, prin ochii celorlalti oameni din jurul meu, oamenii noi din viata mea, cum sunt eu cu adevarat si cine sunt eu. Ei (colegii de la noul loc de munca, oamenii noi pe care ii intalnesc, grupul nou de prieteni pe care mi-l formez etc.) ma ajuta sa ma vad pentru prima oara cine sunt eu cu adevarat.
De aceea, atat modul cum ma vad ei, cat si parerea lor, pentru mine, in acest moment al vietii mele, conteaza foarte mult.
Insa pot spune ca nu voi mai face niciodata greseala sa las oamenii sa imi conduca viata, prin sugestiile lor. Ma ajuta sa imi vad reflexia mea ca om, insa nu sa imi influenteze deciziile mele in viata, viata.
Prin intermediul partenerului meu, al modului in care el ma vede, modul in care relationam, eu reusesc sa exist, sa merg mai departe, sa supravietuiesc. Partenerul meu trebuie sa vada cine sunt eu cu adevarat, trebuie sa imi stie fiecare trasatura de caracter, trebuie sa ma cunoasca mai bine decat ma cunosc eu si viceversa. El este singura persoana care ma ajuta sa reusesc sa merg mai departe. Este centrul existentei mele, cu toate ca nu permit ca acest lucru sa se vada.
Atunci cand iubirea adevarata chiar exista in cadrul unui cuplu, partenerul este totul, modul in care te percepe ca om, este totul; te defineste ca fiinta, te invata si inveti la randul tau totul; te completeaza; te ajuta sa vezi viata asa cum nu ti-ai inchipuit ca o vei vedea vreodata. El este totul. (Alina Maria Rosca)
