Intr-un oras care devine pe zi ce trece tot mai neincapator (ne-am putea gandi la o relocare a capitalei in favoarea Brasovului sau Sibiului), aglomeratia, sentimentul de ”claie peste gramada” si de foarte multe ori mizeria cronica, ne fac pe noi, locuitori sau doar vizitatori, sa cautam orice refugiu natural posibil. Astept si eu ziua in care voi putea vedea cu ochii mei, pe refrenele de la Vunk, cum capitala se va goli si se va mai spala, atat la propriu, cat si la figurat! Unul dintre aceste refugii este si Parcul Titan, creat in 1965 si care mai ocupa in prezent nu mai putin de 85 Ha. Anul acesta l-am vizitat pentru cateva ore pentru prima data in viata mea si am fost foarte placut impresionat.
Experienta a fost exact pe gustul meu, iar laudele tuturor prietenilor s-au dovedit intemeiate. Am petrecut vreo 4-5 ore plimbandu-ma la pas, oprindu-ma sa admir si sa fotografiez si bucurandu-ma de linistea pe care acest habitat mi-o oferea, fara sa ceara altceva in schimb de la mine in afara de a fi om si a-l respecta in sens ecologic.
Lacul din parc se numeste Lacul Titan si e despartit de Podul ”Liviu Rebreanu” in doua segmente, numite Lacul Titan 1 si Lacul Titan 2. Pe lac exista cinci insule, fiecare cu specificul sau, numite „Insula Pensionarilor”, „Insula IOR”, „Insula Cainilor”, „Insula Trandafirilor” si „Insula Inecatilor”.
In weekenduri si in zile de sarbatoare, parcul, cunoscut acum ca „Alexandru Ioan Cuza”, e plin si ai senzatia ca te calci in picioare cu ceilalti, dar mi-am dat incet, incet seama ca e si foarte diversificat si incapator, oferind tuturor sansa sa faca ceva ce face placere. Fie ca vrei o terasa frumoasa pentru a savura o bere rece sau o cafea, fie ca vrei sa admiri si sa hranesti ratustele, sa te plimbi sau sa te dai cu bike-ul, fie vrei o inghetata sau poate doar sa stai la umbra, sa bei o limonada si sa fumezi linistit din tigara, aici le poti face pe toate.
Teoretic, cand e liber sau a venit mult asteptatul weekend, te gandesti ca Bucurestiul ar trebui sa fie gol, iar zone precum Valea Prahovei, neincapatoare. Totusi multi dintre noi prefera linistea, relaxarea sau macar un strop de aer curat si o adiere de vant resimtita dinspre un tei inflorit, fara ca sa faca deplasari lungi deoarece, nu-i asa, nu mereu ni le putem permite.
Daca ai copii si te gandesti ca nu ai ce face cu ei cat timp te relaxezi si savurezi miresmele florilor, nu dispera, odata cu plimbarea, iti vine si inspiratia, deoarece locuri de joaca sunt destule, iar in cursul saptamanii ai si un trenulet ce merge prin tot parcul, are niste statii foarte dragute, ce vor starni interesul celor mici, iar tu vei scapa macar pentru cateva zeci de minute de probleme…
Un alt punct forte il reprezinta si baza nautica, pe care noi nu am prins-o deschisa, dar vom reveni cu siguranta cat mai repede sa mai incercam, deoarece parcul ne-a captivat si ne-a surprins in acelasi timp placut. Si, de ce nu, puteti sa va bucurati si de frumoasa bisericuta din lemn din incinta parcului…
Cu speranta ca parcul nu isi va mai pierde din teritoriu in favoarea oamenilor influenti din capitala ce doresc inca un mall sau un complex rezidential, as vrea sa va dau la toti iubitorii de natura intalnire in Sectorul 3, la IOR, sa ne bucuram ca inca mai avem ce admira in capitala noastra frumoasa, dupa 555 de ani… (Razvan-Constantin Ciubotaru)
{yoogallery src=[/images/stories/Dacicool/Romania_Mea/Articole/Parcul_Titan_colt_de_paradis/1]}
