Chiar, cu cine te aduni dragul meu prieten in zilele, orele, minutele, clipele in care ai nevoie de oameni?! Si, daca te afli in compania cuiva, e asa de importanta alegerea pe care ai facut-o? In asa fel incat sa ne dea voie, noua, celorlalti, sa te catalogam ca fiind bun, rau, destept, cu caracter? Poate ca acest proverb nu actioneaza intotdeauna, el fiind valabil pentru perioadele speciale in care ne insotim de cei pe care ii numim prieteni adevarati, caci rudele nu ni le alegem, nu? Sau, poate nici n-ar trebui sa-i dam atata importanta unui proverb care, la prima vedere, ne obliga sa fim atenti la cei pe care ii acceptam in viata noastra, doar pentru ca ei ne pot scrie cartea de vizita?!
Mandria ce rezida de aici ne-ar putea incarca de pacate; la urma urmei de ce sa nu ne insotim de toti oamenii, pe unii sa-i admiram, pe altii sa-i educam, pe altii sa-i ferim de alte pacate cu protectia noastra umana. Ce sa facem, sa ne uitam la cei care ni se alatura si sa ne ducem mai incolo, chiar sa ne scuturam, daca observam ca ne-am atins de un om al strazii, de un aurolac, de unul de alta etnie pe care noi o abordam in semiumbra ca sa nu ne judece vecinii, sau alti oameni?! Pana unde merge propria protectie? La munca nu ne intalnim cu oameni pe care nu trebuie neaparat sa-i iubim, ci doar sa-i acceptam asa cum sunt? In scoala, la magazin, in toate institutiile in care avem tot felul de nevoi, nu dam de oameni de care, vrand, nevrand, ne insotim pe o perioada, mai lunga sau mai scurta, din viata noastra; sa nu dam voie sufletului nostru sa interactioneze cu sufletele acestor oameni doar pentru ca trebuie sa fim atenti la oamenii cu care ne insotim si care ne pot crea o anumita imagine?! Poate ca da, dar ce facem cu indemnul crestinesc de a ne iubi aproapele ca pe noi insine? Abordam conceptul doar atunci cand ne convine, dupa care intoarcem spatele?! Este plina lumea de asemenea obiceiuri care chiar ne dau dreptul sa fim atenti la cei cu care ne insotim!
Spune cu cine te insotesti, ca sa spun cine esti a dezvoltat si alte vorbe asemanatoare, Spune-mi cu cine votezi, ca sa-ti spun cum esti, Spune-mi ce citesti, ca sa-ti spun ce cuvinte meriti, Spune-mi cu cine te culci, ca sa-ti spun ce visezi, si tot asa, putem sa gasim „n” variante la proverbul pe care l-am pus in discutie! Sa fim atenti, da, dar la profitori… deci, sa fim atenti la cei care ne cauta doar pentru nevoile lor ascunse, sa fim atenti la mobilurile celor care se gudura pe langa noi si sa nu acceptam, nici in ruptul capului… sa ne duca cu zaharelul, dar sa nu-i gonim din preajma noastra; nu ne pot pacali la infinit, mai exista un proverb pentru asa ceva, urciorul nu merge de multe ori la apa! Poate este bine si sa ne lasam, din cand in cand, si pacaliti, cu buna stiinta! Si-apoi, mai bine pacaliti de cateva ori decat urati de cei care pacalindu-ne ajung sa invete lectia omeniei de la cei pacaliti care se lasa acompaniati de oameni intr-o lume a oamenilor!
Sursa: Antena Satelor
