Dupa 45 de ani de comunism si 23 de ani de democratie cu presedinti, multi romani iubesc si accepta… regele! Cu mentiunea: cata vreme el nu este monarh! Il iubesc atunci cand regele este pe tabla de sah si atunci cand este Hagi. La fel, regina e buna cata vreme e a apelor minerale sau serial pe Acasa TV, printesa e buna cata vreme e a R&B-ului si cata vreme printul e Cristea sau Dobrin din Trivale. La fel, romanii accepta… coroana. Sa fie a pomilor, dentara, moneda din Cehia sau semnul muzical care prelungeste o nota.
Cand e vorba de rege ca monarh adevarat si de celelalte sensuri ale cuvintelor mentionate, cu trimitere la monarhie, romanii, in general, nu sunt atat de toleranti. Treaba cu regi si imparati e draguta pentru ei atunci cand e vorba de… rromi, cei care nu deranjeaza prea mult sistemul cu conducerea lor paralela. Pentru majoritari, anii de propaganda comunista si violenta verbala de dupa revolutie au facut ca unii sa se fereasca de ideea de monarhie, exceptie facand cei care l-au prins pe rege in functie, adica mai mult parintii sau bunicii nostri. Pentru ceilalti, regele a ramas un fel de bau-bau care a plecat cu nu stiu cate vagoane cu tablouri si pe care l-au intors neo-comunistii de la aeroport. Si care nu trebuie bagat prea mult in seama, decat in an preelectoral. Ganditi-va daca s-ar fi agitat cineva anul acesta, dupa alegeri, ca sa il mai invite pe rege in Parlament! Si cu ce am ramas dupa respectiva invitatie? Cu un discurs exceptional si cu amintirea unei atitudini demne, a unui om care nu a uitat sa-si iubeasca tara si sa o respecte. Pentru unii – enorm, pentru altii – nimic, ultimii mentionati fiind din categoria celor care cred ca pot sa-si controleze soarta alegand cate un… escu la 4-5 ani, care poate chema mineri, sa urce la volan dupa sprit sau sa fure un telefon si care sa ne ofere momente penibile de care un rege, prin eticheta impusa, este scutit. (Florentin Deac, Foto: www.familiaregala.ro)
