Nu sunt multe tari in lume care sa se poata bucura de resursele Romaniei. Un motiv pentru care pamanturile noastre au tentat mereu pe altii si pentru care multi strabuni de-ai nostri si-au dat viata. A ne plange de mila asadar pare si hilar, si ridicol. Avem tot ce ne trebuie, ne mai lipseste vointa reala de a face. Cel mai important factor in vederea unei reale schimbari il vad investitia in factorul uman si mai cu seama in romanii plecati in afara. Un prieten roman plecat prin strainatate spunea mereu ca cei de acolo fie au plecat pentru a-si face un rost, fie pentru a uita de sine.
Ori graba de a se realiza, sarind niste etape, ori egoismul si negarea de sine sunt cauzele parasirii tarii de romani. Prima dintre ele ar fi determinata de graba si de sarirea etapelor, mergem la ei ca sunt mai evoluati ca noi, se castiga mai bine, prin urmare putem acumula mai mult decat aici intr-un timp mai scurt. A doua, mai grava ca prima, are o motivatie de natura interioara, este mai profunda si mai greu de vindecat. Revenirea romanilor acasa ar fi un prim pas spre Romania de maine. Cele invatate de ei in lumea mare pot sa ne ajute si pot reprezenta si pentru ei o veritabila binefacere. (Cristi Chisu, Foto: Stock.XCHNG)
