In oras, agitatie mare, oameni grabiti, uneori exagerat de nervosi, adunati in supermarketuri, unde reducerile se expuneau pe banda rulanta. Nu se simte spiritul sarbatorilor, ci mai degraba stresul general care a cuprins intreaga natiune. Simona tine in mana o lista lunga cu ceea ce ar trebui sa cumpere pentru a pregati masa de Craciun, cadourile, ornamentele pentru brad si la finalul listei (pentru ca intotdeauna le trece la finalul listei) stau scrise cu litere mici, nevrand parca sa ocupe nici macar prea mult spatiu pe foaie, cateva produse de ingrijire pentru ea.
Simona stie ca exista posibilitatea destul de mare sa nu aiba timp pentru ea, insa de fiecare data spera, spera ca va face totul astfel incat toata familia sa fie multumita si sa ii mai ramana si un pic de timp pentru ea. Nu isi aminteste, de fapt, de cand nu a mai avut un pic de timp in care sa se rasfete cu un ulei de corp sau cu un ulei anticelulitic, stie doar ca a renuntat de fiecare data la aceste mici placeri, in schimbul unor retete fantastice de care sotul si copiii erau foarte mandri. Nu, Simona nu se plangea niciodata ca nu are timp pentru ea, stia doar ca timpul ei este timpul intregii familii, iar ca sotie si mama era prioritar sa isi stie familia fericita. Cat despre ea… nu avea timp, odata cu trecerea anilor, timpul devenea din ce in ce mai restrans, iar oglinda prinsese un soi de praf care facea sa i se vada chipul din ce in ce mai ridat.
Acum se apropia Craciunul, iar din lista aceea lunga cu tot ce trebuia pentru fiecare membru al familiei, Simona reusise sa cumpere totul, zbatandu-se prin multimea de oameni agitati din magazine, cautand reduceri si produse de calitate. Ca de fiecare data, ajunsa acasa, zari scrisul acela mic, produsele acelea pentru ea, pe care, evident, uitase sa le cumpere.
– Nu-i nimic, isi spuse, o sa mi le iau altadata, cand o sa am timp mai mult.
In timp ce isi facea curatenia de dinainte de sarbatori, Simona curata oglinda cu cele mai bune solutii, insa imaginea era din ce in ce mai trista, reflectand un chip obosit, de femeie care uitase sa se ingrijeasca.
– De sarbatori, gandi ea, o sa schimbam oglinda, o sa luam una noua…
De pe un colt de stea, Zana Frumusetii privea cu tristete.
– E adevarat ca timpul trece pentru toti, insa nu e drept sa renuntam la noi atat de usor, gandi zana si isi lua zborul catre Consiliul Zanelor, unde avea sa aduca in discutie cazul Simonei, o femeie care la cei 40 de ani ai sai renuntase la calitatea de femeie in favoarea celei de mama si sotie. Renuntarile Simonei erau pentru un scop nobil, insa in sufletul sau isi dorea cateva clipe numai pentru ea, cateva clipe de ragaz, in care sa se regaseasca, sa isi recapete frumusetea. In realitate, aceste ganduri nu le impartasise cu nimeni, de frica sa nu fie perceputa ca o persoana care pune pret mai mult pe propria persoana decat pe grija pentru familie. Si asa, anii trecura si Simona se amagea sperand ca odata ce vor schimba oglinda, chipul ei va redeveni la fel de tanar ca altadata.
Cu putin timp inainte de Ajunul Craciunului, veni si ziua in care oglinda cea veche fu schimbata cu una nou-nouta. Spre dezamagirea Simonei, chipul sau arata la fel de imbatranit, asa cum il reflecta oglinda cea veche.
– Nu conteaza, isi spuse Simona, sunt sotie si mama, timpul trece pentru toti, nu e nevoie sa fac eforturi pentru a-mi recapata frumusetea, toti imbatranim.
Era un soi de resemnare, de cedare, de amaraciune, insa si de neputinta. Dupa zile si nopti de munca, sosi si mult-asteptatul Ajun al Craciunului, iar Simona, dupa ce astepta sa se intoarca copiii de la colindat, dupa ce primi vecini si rude in vizita, cazu franta de oboseala. Visa ca se afla intr-un taram unde fiecare femeie era de o frumusete rara, ca in povesti, si Simona se intreba de ce nu putea si ea sa aiba macar un strop din frumusetea aceea. Deodata, in vis ii aparu o zana care ii spuse: Nu trebuie sa renunti pentru ca ai ajuns la 40 de ani. Frumusetea nu are varsta! Trebuie doar sa gasesti timp si sa iti doresti sa fii frumoasa! Apoi zana disparu si Simona se trezi, iar pe noptiera de langa pat gasi o Traistuta Fermecata Dacic Cool si un biletel pe care scria: Pentru sacrificiile pe care le faci pentru noi, cu toata dragostea, familia ta.
Din ziua aceea magica de Craciun, Simona a invatat sa-si gaseasca timp nu doar pentru familie, ci si pentru ea, cat despre produsele de ingrijire, de cand a descoperit Traistuta Fermecata Dacic Cool, Simona stie ca acolo gaseste raspunsurile la toate intrebarile sale, iar de sus, de pe un colt de stea, Zana Frumusetii a zambit multumita, apoi a inceput sa priveasca cu atentie spre o alta pamanteanca, la fel de grabita si de ocupata cu treburile casei, dar cu aceeasi dorinta de a avea macar o clipa de ragaz si de frumusete. Nu esti cumva chiar tu, cea care citesti aceste randuri?! (Rodica Puscasu)
