Cel care mi-a influentat viata a fost tatal meu, pe care-l iubesc si-l respect enorm. El a fost omul care m-a sustinut, care mi-a dat forta sa razbesc, care m-a invatat sa zambesc. De la el am invatat sa fiu blanda, sincera si sa am demnitate. M-a crescut cu o dragoste parinteasca imensa, ma sustinea cand simtea ca cedez, ma dojenea cand greseam, pentru ca nu concepea ideea ca eu, fata lui, sa gresesc. Vorbind despre tatal meu, mi-ar trebui zile in sir! Este un munte de generozitate, iubire si afectiune, care ofera tot si nu se asteapta sa primeasca inapoi, nu-ti cere decat sa apreciezi ceea ce face pentru tine! Lui ii datorez totul pentru ca mi-a dat o educatie aleasa, pentru ca a insamantat in mine ambitia si ideea ca pot obtine de la viata din ce in ce mai mult, secretul este sa-mi doresc asta cu ardoare.
Chiar si acum, casatorita fiind, ma alinta si are grija sa nu duc lipsa de nimic. Tin minte ziua in care sotul meu mi-a cerut mana, a stat treaz pana la 5 dimineata, a dansat cu mine si tipa cat putea ca i se marita fata. Insa ziua in care m-am casatorit a fost una trista pentru el, nu mi-a spus-o niciodata, insa imediat ce am spus da la starea civila am citit tristetea pe fata lui; si asa a fost toata ziua! Stiu ca i-a fost greu, chiar daca nu mi-a spus-o niciodata.
De cate ori am probleme, cu el discut, pentru ca el este cel care poate sa se detaseze de situatie si sa-mi dea sfaturi obiective. Nu cred ca pot descrie in cuvinte tot ce inseamna pentru mine, nu cred ca as putea gasi cuvintele potrivite. Tatal meu este persoana care mi-a marcat cel mai mult viata, chiar daca stateam mai mult cu mama mea. Este un om deosebit. Ii spun mereu sotului meu ca am avut (si am) un tata asa cum imi doresc sa fie si el pentru copiii nostri. (Anca Maxim)
