Dexonline zice ca tinovul e o mlastina oligotrofa, deci un soi de mlastina mai speciala. Tinovul Mohos, in special, este o mlastina formata intr-un crater vulcanic pe locul unui fost lac. La noi in tara, singurul lac vulcanic e Sfanta Ana, langa Tusnad. Ce nu stie toata lumea este ca respectivul crater din Masivul Ciomatu este dublu. Prima adancitura, mai mica, are Lacul Sfanta Ana. Imediat langa este craterul geaman, care contine tinovul, tinov care are suprafata de patru ori mai mare decat a Lacului Sfanta Ana.
Primul care a erupt a fost craterul cu tinovul, s-a linistit si s-a format un lac. Ceva mai tarziu a erupt si prin craterul de alaturi si cenusa aruncata a ajuns in mare parte in lac, pe care l-a cam colmatat si a favorizat dezvoltarea muschiului de turba. Momentan, lacul este un lac de muschi cu niste ochiuri de apa. Stratul de turba este gros de 20 de metri pe alocuri si pe vremea lui Ceausescu s-a incercat exploatarea lui (turba este vag combustibila, cel mai jalnic combustibil fosil care exista, dupa amintirile de la geografie). Interesant este ca ecosistemul care s-a format aici a permis dezvoltarea unor specii de plante – otravitoare, halucinogene sau carnivore (unele unice in Romania). Aspectul este unul foarte ciudat.
„Lacul” este acoperit de o padure de pinus silvestris a carui inaltime este invers proportionala cu grosimea stratului de turba. Cand ploua, stratul de turba capata proprietatile unui burete si poate deveni periculos, de aceea deplasarea de a face pe o pasarela de lemn. (Am uitat sa mentionez ca zona este declarata rezervatie floristica si ca vizitarea se face numai cu ghid in grupuri, care pleaca la ore fixe.) Pasarela de lemn duce la doua ochiuri de apa care au mai ramas din vechiul lac si care incet-incet vor fi si ele colmatate. Apa celor doua lacuri este aproape neagra din cauza turbei. Dat fiind ca pasarela este asezata pe stratul de turba, o miscare mai viguroasa face sa se miste tot terenul in jur si vizitatorii sunt chiar incurajati din cand in cand sa incerce acest lucru.
In Tinov se intra pe un podet care am inteles ca a fost facut in urma studierii traseului urmat de ursi. Din comportamentul ursilor s-a observat ca acestia urmeaza niste trasee unde turba este sigura si nu exista riscul sa se scufunde. In mlastina se afla 17 lacuri a caror apa este neagra, adevarate capcane pentru aceia care intra la Tinov prin locuri neamenajate. Tinovul are multe raritati botanice, care au supravietuit din perioada glaciara. Una dintre cele mai cunoscute este „roua cerului”, o planta carnivora minuscula. Pe langa „roua cerului” aici mai creste „rozmarinul de turba”, o mica planta, mai toxica decat matraguna sau „pinii pitici” care se aseamana cu bonsai japonezi. (Iulia Carmen Dragan)
{yoogallery src=[/images/stories/Dacicool/Romania_Mea/Articole/Tinovul_Mohos/1]}
