Sarbatorile de iarna din Bucovina au un farmec deosebit pentru ca satenii din aceasta parte a tarii pastreaza cu sfintenie obiceiurile strabunilor: Jocul ursilor, Plugusorul, Buhaiul, Irozii, Dansul mascatilor. An de an, grupurile de copii, adolescenti sau flacai pornesc prin casele oamenilor din sat pentru a le vesti trecerea intr-un nou an si a le face urari de sanatate si belsug in toate. Grupurile de uratori de toate varstele, imbracati in costume traditionale, cu sumane groase, purtand caciuli impodobite, bice si clopotei, sunt primite cu drag, iar gazdele le rasplatesc cu mere, nuci, covrigi sau colacei.
La cumpana dintre ani, Bucovina seamana cu o scena pe care se desfasoara un imens carnaval, un spectacol unic de masti si ceremonialuri. De secole, in prag de An Nou, bucovinenii transfigureaza prin masti si jocuri indeletnicirile zilnice, momentele cele mai importante din viata omului (nasterea, casatoria, moartea), ironizeaza prostia si uritul, critica asupritorii si lauda gospodarii de seama ai comunitatii.
Odata cu trecerea anilor, masca traditionala bucovineana a devenit obiect de arta si, desi unele semnificatii stravechi au inceput sa dispara din constiinta creatorilor contemporani, s-au pastrat, in mod aproape miraculos, structurile plastice ale fiecarui tip de insemne ceremoniale. Prezenta, in seara de ajun a Anului Nou, a mastilor pe ulitele satelor bucovinene nu este determinata doar de sensul carnavalesc al petrecerii, ci are o motivatie mult mai profunda, convingerea ca, respectind si ducind mai departe obiceiurile strabunilor, oamenii vor avea parte, in anul care vine, de holde imbelsugate si livezi rodnice, de sanatate si putere. In satele bucovinene se obisnuieste ca in ziua de ajun a Anului Nou pe ulite sa umble mascatii, intr-o singura ceata, denumita diferit de la o asezare la alta: partie, banda, malanca, hurta etc. Ceata reuneste toate personajele mascate, ursul, capra, caiutii, cerbii, uritii, frumosii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. Dupa lasarea serii, ceata cea mare se farimiteaza, iar bandele rezultate incep sa mearga din casa in casa, pina la rasaritul soarelui, atunci cind Anul Nou isi intra in drepturi. Invierea ursului reda metaforic succesiunea anotimpurilor. Unul dintre cele mai impunatoare personaje din Bucovina este ursul. Cultul ursului este mostenit de la geto-daci, care considerau acest animal ca fiind sacru. De altfel, chiar numele lui Zalmoxis este derivat de la blana de urs, „zalmos!” insemnind chiar blana de urs.
Grupati in cete, mascatii trec pe la sateni, cantand si dansand in ajun de Anul Nou. Uneori, ironizeaza in cantecele lor anumite vicii ale gazdei. De exemplu, daca aceasta obisnuieste sa traga la masea, unul dintre personajele mascate care intra in rol este betivul. Se spera ca in acest fel, prin ras, oamenii sa se indrepte in anul vine. (Alexandru Hodoroaba, Foto: Stock.XCHNG)
