![O noua propunere pentru brandul turistic al Romaniei - Gradina din Carpati](https://new.daciccool.ro/wp-content/uploads/2023/01/Peisaj-ardelenesc-1.jpg)
Istoria secolului XX este plina de exemple de branduri care s-au prabusit incercand sa se promoveze printr-o publicitate mincinoasa. De exemplu, o masina lenesa s-ar putea sa se vanda destul de bine, daca raspunde cerintelor unei anumite categorii de cumparatori din punct de vedere al confortului si al pretului si care nu au pretentia de a dispune de un motor sportiv. Dar, daca incerci sa o mediatizezi ca o masina sportiva, falimentul este sigur. Si, mai grav, a te juca cu imaginea de brand este o crima!Brandul inseamna stabilirea unei identitati proprii care sa fie cunoscuta, recunoscuta si apreciata. Si care trebuie sa te diferentieze de ceilalti. Deci sa fie originala si inconfundabila. De aceea, acesta este subiectul pe care orice firma sau tara il abordeaza cu maxima atentie. Asta inseamna, in primul rand, ca un brand se creeaza pentru un interval mare de timp. Iar atunci cand se schimba, subiectul este abordat cu maxima atentie. Un rebranding ratat poate duce la faliment si cele mai puternice firme. A lansa un brand neverificat este absolut inimaginabil. Noi am lansat anul trecut un brand care era deja inregistrat de altcineva. Il schimbam dupa un an cu o imagine comuna vanduta deja catre mii de beneficiari. Suntem nu numai originali, ci unici! Aceste balbaieli ce se succed de mai multi ani fac mult mai mult rau decat lipsa de actiune.
Daca vrei sa mediatizezi groapa de gunoi a raurilor si muntilor nostri vei plati la scump. Daca vrei sa aduci turisti straini in statiuni parasite si devastate e mai mult decat o utopie. Daca vrei sa-i convingi sa suporte cosmarul soselelor noastre este o alta utopie. In acelasi timp, nu poti ignora necesitatea de a relansa litoralul romanesc, chiar daca in mod evident nici aici lucrurile nu stau tocmai bine, dar aici se gasesc majoritatea spatiilor noastre de cazare… In plus, daca lantul Muntilor Carpati se gaseste doar partial in Romania, iar vestigii cultural-istorice au majoritatea tarilor, Romania dispune totusi de o zona unica in Europa. Este Delta Dunarii! Ar fi o greseala sa ignori restul potentialului turistic, dar este o greseala si mai mare sa ignori principala atractie pe care o ai. Sa ne intelegem, o ai la modul potential…
Pentru ca, in momentul de fata, din punct de vedere al turismului, intr-o prima aproximatie, poti spune ca nu ai nimic. Nu pentru ca Romania nu ar putea reprezenta o destinatie turistica atractiva si de succes, ci pentru ca in momentul de fata ea este izolata in uitare, printre gunoaie. Si lipsita complet de orice infrastructura! Deci astazi nu brandul de tara sau brandul turistic ne lipseste. Indiferent ca ar fi bine facut sau nu, ca ar fi ieftin sau scump, ca ar fi original sau nu. Evident, ca acestea sunt lucruri importante, dar nu atunci cand oricum nu ai nevoie de aceasta reclama. De altfel, inainte de a cuceri turistii straini ar trebui in primul rand sa reusesti sa-i convingi pe romani sa prefere vacantele romanesti. La inceput de criza, atunci cand majoritatea turistilor au inceput sa faca economii si sa prefere destinatiile apropiate de casa, majoritatea tarilor, asa cum a facut si Franta, de exemplu, s-au adresat in primul rand propriei populatii. In prima instanta asta am putea face si noi. Dar un roman ajunge mai usor pe un litoral strain decat pe propriul nostru litoral. Ce le lipseste ? O autostrada, o cale ferata pe care trenurile sa mearga nu sa stea si zboruri charter. Statiunile de munte? Cine mai stie care exista si care zac in paragina? Pe ce drumuri poti merge reprezinta o alta enigma… Daca intr-o prima instanta am reusi sa umplem spatiile de cazare cu turisti romani am avea aceleasi beneficii. Cresterea cifrei de afaceri in turism si echilibrarea balantei de plati externe. In plus, intregul sistem de servicii turistice ar putea fi pus la punct pentru ca treptat sa poata raspunde si cerintelor externe.
Astazi, ar trebui sa investesti in infrastructura pentru ca maine sa poti promova turismul. Iar pana atunci ar trebui sa promovezi valorile care pot face Romania cunoscuta si apreciata in lume. Si sunt multe exemple. Festivalul de teatru de la Sibiu, unul dintre cele mai importante din Europa, festivalul de film de la Cluj care a inceput sa se impuna pe plan international, manastirile Bucovinei sunt doar cateva exemple, dar lista ar putea continua. In acelasi timp, ar trebui promovate contractele cu firmele straine de turism pentru locatiile care chiar pot functiona astazi.
Avem posibilitatea sa accesam bani europeni. Chiar daca sunt bani nerambursabili, ei nu sunt bani gasiti pe strada si nici bani personali. Ei reprezinta bani publici ce provin din taxele platite de contribuabilul european si inclusiv din contributia Romaniei, deci sunt si bani ai contribuabilului roman. Ei reprezinta un drept al nostru ca stat european. Ei reprezinta in acelasi timp o obligatie in plus pentru noi de a-i cheltui nu numai in mod legal, ci in primul rand in mod eficient din punct de vedere al scopului propus. Ori scopul este de a realiza o crestere reala a turismului unei tari membre a comunitatii europene, in cazul nostru al Romaniei. Ori in aceasta forma acest lucru nu se va intampla. In schimb, putea fi realizat un plan de prezentare specifica a obiectivelor reale ce pot prezenta astazi un interes international si de realizare de contracte avantajoase cu marii turoperatori care sa ne reintroduca in circuitul turistic internatioanal, in mod specific pentru destinatii astazi functionale, deci intr-un mod corect si nemincinos. Pentru ca minciuna se plateste scump.
Rezultatele nu ar fi intarziat sa se vada… Sigur insa ca realizarea unui asemenea plan ar fi fost mult mai greu de elaborat si de implementat. Pentru a afla ca strainii sunt interesati in special de zonele pitoresti si de vestigiile culturale ale Romaniei nu era evoie de o astfel de investitie. O putea spune de la inceput fara dificultate orice observator real al turismului romanesc. Nu cred ca am aflat ceva mai mult decat secretul lui Polichinelle. Daca banii i-am fi folosit pentru a mediatiza obiectivele si evenimentele care astazi sunt cu adevarat de interes, acesti bani ar fi putut fi folositi intr-adevar cu succes.
Dar bani europeni avem mult mai multi pentru infrastructura si pentru agricultura, inclusiv pentru agroturism. Dar pe acestia practic nu ii accesam. Guvernul ar trebui sa simplifice procedurile, sa asigure banii sau garantiile guvernamentale necesare si sa asigure in acelasi timp consilierea adecvata. Si nu e vorba ca nu avem bani pentru a sustine contributia romaneasca. Chiar FMI-ul ne critica din acest motiv si ne permite, pentru a nu spune ca ne roaga, sa crestem deficitul bugetar stabilit cu suma alocata atragerii fondurilor europene. Probabil ca ar fi insa necesar sa ne oblige. Inca mai e timp, dar foarte putin. Nu este un alt subiect. Sunt exact banii necesari pentru a construi infrastructura de care avem nevoie. Drumuri, autostrazi, cai ferate, structuri agroturistice. Exista si bani pentru recalificare profesionala. O alta problema a turismului romanesc. In paralel alte investitii necesare se pot realiza in parteneriat public privat si prin stimularea investitorilor. Si astfel de oferte au existat inclusiv din partea Chinei. Este insa nevoie de vointa politica. (Victor Gavrilescu)