La poalele masivului Vladeasa, in judetul Cluj, exista un loc in care este bine sa mergi doar cu oameni frumosi. Pentru ca in Valea Draganului toate sfarsesc, invariabil, prin a-ti fi dragi. Peisajul nu-ti taie respiratia, ci ti-o asaza la loc. Pe masura ce inaintezi catre barajul Dragan, oamenii sunt mai rari, semnalul mobilului mai slab, iar lumina mai curata. Oamenii de pe aceste meleaguri sunt harnici, mandri si viteji – pe vremea dacilor au tinut timp de cateva generatii granita imperiului la cativa kilometri distanta, cand Bologa era cetate romana – si fac si azi ce obisnuiau odinioara: exploateaza padurea (chiar daca nu mai trimit lemnul pe Dragan) si ii smulg piatra din munte.
Asezarea, cunoscuta din 1925 cu numele Valea Draganului, a fost in vechime mai mare decat localitatile vecine, Poieni si Bologa. O dovedeste si prima atestare documentara, de la 1455, in care e mentionata cu numele Nagysebes (Sebesul Mare – magh.).
Pe Valea Draganului se ajunge usor, urmand drumul asfaltat care duce de la Poieni in stanga, peste calea ferata. Cu cat inaintezi mai mult spre Apuseni, intalnesti din ce in ce mai putine masini, iar daca n-ai vedea, ici si colo, cate-un fir de fum, ai crede ca zona, preferata pentru turismul de weekend, este parasita. De cand nu-i mai calca tatarii sau turcii, au mai invatat ceva: sa-i primeasca cu inima deschisa pe calatorii care ajung din ce in ce mai des pe Valea Draganului, fermecati de frumusetea muntelui si de linistea locului.
Nu trebuie ratate: Castelul Goga, locul in care poetul Lucian Blaga si-a petrecut ultimii ani din viata (comuna Ciucea, la patru kilometri de Valea Draganului); Barajul Dragan, o constructie din beton in arc cu dubla curbura; cascada Moara Dracului (pe traseul catre Stana de Vale), Cetatea Bologa (in localitatea cu acelasi nume de pe E60). Marcajele turistice conduc spre Cabana Vladeasa, Cascada Rachitele si Pietrele Albe, la est, sau spre Valea Iadului si Lacul Lesu si spre Cabana si Pestera Meziad, la vest.
Privita din afara, cabana pare o casa de papusi din turta dulce, dar in interior e suficient de spatioasa pentru a gazdui 10 oameni. E decorata cu ceramica si tesaturi traditionale si multe poze din care zambesc, intre altii, Mihai Iubu si Lucian Blaga. In cateva clipe apare chiar si muza poetului, o femeie despre care Viorica, gazda de la Iubu, stie doar ca se numea Minerva. In cazul in care sunteti acceptati de gazde – la Iubu nu doarme oricine, pentru siguranta obiectelor vechi – s-ar putea ca Viorica sa va ingaduie in casa veche a familiei Dumitras, aflata in aceeasi curte, unde e pastrat patul in care a dormit Lucian Blaga. (Cami Popa)
{yoogallery src=[/images/stories/Dacicool/Romania_Mea/Articole/Valea_Draganului/1]}
