Fiecare dintre noi am avut, la un moment dat, senzatia ca anumite informatii, termeni sau notiuni uzuale ne-au disparut din creier, fiind pusi in incapacitatea de a le gasi in memorie si de a le reda. Ne stoarcem mintea, cautam indicii care ne-ar putea scoate din incurcatura, insa informatia refuza sa ne vina in minte, aducandu-ne in pragul ingrijorarii. In mod paradoxal, insasi ingrijorarea poate declansa lapsusurile. Si totusi, atunci cand un lapsus ne pune memoria la grea incercare, trebuie sa admitem ca sunt momente cand „computerul” nostru de bord da semne de oboseala.
Specialistii in domeniu ne linistesc, sustinand ca lapsusul nu trebuie sa fie un motiv de ingrijorare. Din punct de vedere medical, lapsusul este o tulburare temporara a memoriei, manifestata prin incapacitatea acesteia de a reda o informatie la un moment dat. Nu este vorba de o informatie care a disparut din creier, ci de dificultatea de a o „gasi” intre atatea altele. Aceasta inabilitate temporara de a ne aminti anumite detalii poate dura doar cateva clipe sau minute intregi.
Stresul, anxietatea, depresia si privarea de somn sunt cele patru cauze principale ale acestor „scapari” de memorie.
Avem lapsusuri cand suntem obositi, stresati, deshidratati, cand abuzam de substante psihoactive precum cafeaua, tutunul sau alcoolul. Lapsusul apare frecvent si in stari anxioase si depresive, pentru ca tulburarile de concentrare si de atentie, specifice acestor stari, sunt insotite de tulburari de memorie. Exista si unele tulburari fiziologice care provoaca lapsusuri: dereglari ale glandei tiroide, anemie, lipsa acidului folic (vitamina B9), insuficienta circulatorie vertebro-bazilara, care ne pot transforma, in cele mai nepotrivite momente, in persoane uituce.
Sursa: Antena Satelor
